E încă întuneric când ciobanul iese din colibă. Câinii s-au trezit înaintea lui, iar oile așteaptă în strungă, una după alta, să fie mulse. Laptele cade în găleată cald, spumos, cu miros de iarbă și de fum. Până se luminează de ziuă, e deja strecurat, încheiat cu cheag și lăsat să se prindă. Pe la prânz, cașul atârnă în tifon, să se scurgă. Peste câteva zile va fi frământat cu sare, cu mâinile, până când nu mai rămâne niciun cocoloș. Așa începe aproape orice brânză românească adevărată: la stână, dimineața, cu răbdare.
Pentru noi, românii, brânza nu e un aliment oarecare. E mămăliga cu brânză și smântână de duminică, e plăcinta bunicii, sunt ardeii umpluți cu telemea de la piață, e bucata de cașcaval pusă pe masă când vin musafirii. Fiecare zonă are felul ei de a o face, de a o săra, de a o păstra. Și tocmai de aceea, când stai în fața unui raft sau a unei tarabe, întrebarea „ce brânză să iau?” nu are un răspuns simplu.
Pe scurt: brânzeturile românești tradiționale se împart în brânzeturi proaspete (caș, urdă, brânză de vaci), brânzeturi în saramură (telemea), brânzeturi frământate (burduf, brânză la putină) și brânzeturi opărite și maturate (cașcaval). Toate pornesc de la lapte, cheag și sare. Patru brânzeturi românești au denumire protejată în UE, printre ele Telemea de Ibănești (DOP, 2016). Telemeaua de Ibănești este singurul dintre produsele românești DOP.
În ghidul de mai jos găsești un tabel comparativ cu cele mai cunoscute brânzeturi românești, cum recunoști o brânză de stână față de una industrială, în ce lună apar brânzeturile de oaie, cum păstrezi telemeaua în saramură și de la ce producători români poți cumpăra direct.
Ce brânzeturi românești tradiționale există și prin ce se deosebesc?
Aproape toate brânzeturile noastre tradiționale pleacă din același punct: cașul. Laptele (de oaie, de vacă, de capră sau de bivoliță) se încheagă cu cheag, coagulul se taie, se scurge zerul și rămâne o pastă albă, moale, ușor elastică. Din acest caș, ciobanii și meșterii fac mai departe tot restul. Îl sară și îl frământă, îl pun în saramură, îl opăresc în apă fierbinte sau îl lasă să se maturize.
Diferențele vin din patru lucruri: laptele folosit, cât de mult se scurge și se presează cașul, cum se sărează (sare uscată sau saramură) și cât timp se lasă la maturat. Chiar și zerul rămas nu se aruncă. Din el, prin fierbere, se face urda.
Tabelul de mai jos te ajută să le deosebești dintr-o privire.
| Brânza | Lapte | Cum se face | Maturare | Textură și gust | Sezon | Cu ce se mănâncă |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Brânză de burduf în membrană (burduf de oaie) | Oaie, uneori amestec cu vacă | Caș maturat câteva zile, mărunțit, frământat cu sare și îndesat în stomac sau piele de oaie curățată | Câteva săptămâni, la rece | Cremoasă, unsuroasă, gust intens, ușor picant | Vara–iarna (se face la stână, se mănâncă toată iarna) | Mămăligă, cartofi copți, pâine caldă, ceapă verde |
| Brânză de burduf în coajă de brad | Oaie | Aceeași pastă frământată, presată în cilindri din scoarță de brad | Câteva săptămâni | Cremoasă, cu aromă discretă de rășină | Toamna–iarna | Platouri, mămăligă, pâine cu maia |
| Telemea de oaie | Oaie | Caș presat, tăiat în calupuri, sărat și pus în saramură | De la câteva zile la câteva luni, în saramură | Albă, compactă, sărată, gust plin | Primăvara–toamna proaspătă; în saramură tot anul | Salate, roșii, ardei umpluți, plăcinte |
| Telemea de vacă | Vacă | La fel, cu lapte de vacă | Zile–săptămâni, în saramură | Mai blândă, mai elastică, mai puțin grasă la gust | Tot anul | Mic dejun, salate, gratinări |
| Telemea de capră | Capră | La fel, cu lapte de capră | Zile–săptămâni, în saramură | Albă ca varul, gust acrișor, specific | Primăvara–toamna | Salate cu verdețuri, aperitive |
| Telemea de bivoliță | Bivoliță | La fel, cu lapte de bivoliță | Zile–săptămâni, în saramură | Foarte albă, cremoasă, bogată la gust | Mai ales vara | Simplu, cu roșii și pâine |
| Caș | Oaie, vacă sau capră | Lapte închegat, scurs în tifon, nesărat sau foarte puțin sărat | Fără (1–3 zile) | Moale, elastic, dulceag, „scârțâie” între dinți | Primăvara–vara pentru caș de oaie | Simplu, cu roșii și ceapă, în salate, la cașcaval |
| Urdă | Zer de oaie (sau de vacă) | Zerul rămas de la caș se fierbe până se ridică fulgii, care se adună și se scurg | Fără, se consumă repede | Fină, granulată, dulceagă, foarte puțin sărată | Odată cu cașul | Plăcinte, clătite, papanași, mămăligă |
| Cașcaval | Oaie, vacă sau amestec | Caș maturat, opărit în apă fierbinte cu sare, frământat, modelat în forme | Săptămâni–luni | Galben pai, elastic, gust de la dulceag la picant | Tot anul | Pane, mămăligă, sandvișuri, platouri |
| Brânză de vaci | Vacă (adesea smântânit) | Lapte acrit sau închegat, încălzit ușor, scurs | Fără, câteva zile | Granulată, umedă, dulce-acrișoară | Tot anul | Papanași, plăcinte, clătite, cu smântână |
| Brânză frământată la putină | Oaie, uneori amestec | Caș frământat cu sare, îndesat strat cu strat în putină de lemn | Săptămâni–luni | Sfărâmicioasă spre cremoasă, sărată, gust intens | Toamna–primăvara | Mămăligă, plăcinte, umpluturi |
| Brânză maturată | Oricare | Caș presat, sărat, lăsat la maturat în pivniță, uneori în parafină sau cu coajă | Săptămâni–luni | Tare sau semitare, gust concentrat | Tot anul | Platouri, vin, felii subțiri |
Duratele de maturare din tabel sunt orientative. Fiecare stână și fiecare producător are rețeta lui, iar două brânzeturi de burduf din sate vecine pot semăna mai puțin decât crezi.
Ce este brânza de burduf și de ce se face în coajă de brad?
Brânza de burduf e, pentru mulți dintre noi, „brânza adevărată”. Se face din caș de oaie lăsat câteva zile să se maturizeze, apoi mărunțit, sărat și frământat îndelung, până devine o pastă fină. Pasta se îndeasă bine, ca să nu rămână aer, în ceea ce i-a dat numele: burduful. Dicționarul definește burduful drept un sac din piele netăbăcită, uneori din stomacul animalului, în care se păstrează sau se transportă brânză, făină sau apă (vezi definiția din DEX online).
Varianta în coajă de brad e la fel de veche. Pasta de brânză se presează în cilindri făcuți din scoarță de brad, legați cu sfoară sau cu fâșii de lemn. Coaja lasă o aromă ușoară de rășină și ține brânza compactă. În zonele de munte, mai ales în jurul Branului și al Rucărului, vei găsi ambele forme pe tarabe.
Cum recunoști o brânză de burduf bună
- Culoarea e albă spre gălbui-crem, uniformă. Petele verzi sau negre în interior nu sunt normale.
- Textura e cremoasă și unsuroasă, se întinde pe pâine. Dacă e sfărâmicioasă și uscată ca rumegușul, a stat prea mult sau a fost prea puțin frământată.
- Mirosul e intens, de lapte de oaie maturat, dar nu acru și nu de rânced.
- Gustul e plin, sărat, cu o ușoară înțepătură la final. Un gust prea plat poate trăda multă brânză de vacă în amestec.
Nu-ți face griji dacă burduful are deasupra un strat puțin mai închis la culoare. E zona care a stat în contact cu aerul. Taie-l subțire și restul brânzei va fi în regulă, dacă mirosul e curat.
Ce telemea să alegi: de vacă, de oaie, de capră sau de bivoliță?
Telemeaua e, probabil, cea mai întâlnită brânză pe mesele românilor și una dintre cele mai variate. Cașul se presează, se taie în calupuri, se sărează și se pune în saramură, unde își continuă maturarea. Saramura o păstrează și îi dă gustul sărat pe care îl știm cu toții.
- Telemeaua de oaie are gustul cel mai plin și e mai grasă. E telemeaua clasică pentru salată de vară cu roșii și ceapă.
- Telemeaua de vacă e mai blândă și mai elastică. Se topește frumos în plăcinte și gratinări și e ușor de găsit tot anul.
- Telemeaua de capră e foarte albă și are un gust acrișor, specific laptelui de capră. Dacă vrei să afli mai multe despre materia primă, citește și ghidul nostru despre laptele de capră.
- Telemeaua de bivoliță e mai rară, cremoasă și bogată la gust. O găsești mai ales vara, la producători mici.
Telemeaua cu denumire protejată
Două telemele românești au denumire înregistrată la nivel european. Telemea de Ibănești (Mureș) a fost înregistrată ca denumire de origine protejată (DOP) în 2016, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/365. Telemea de Sibiu are indicație geografică protejată (IGP). Aceste denumiri pot fi folosite doar de producătorii din zona delimitată, care respectă caietul de sarcini. Poți verifica oricând statutul unei denumiri în registrul european eAmbrosia.
Pe lângă cele două telemele, mai au IGP Cașcaval de Săveni (Botoșani) și Brânză frământată de Teaca, a cărei înregistrare a fost aprobată de Comisia Europeană în septembrie 2026. Dacă pe etichetă scrie doar „telemea tradițională” sau „telemea de munte”, e o descriere comercială, nu o denumire protejată.
Ce sunt cașul, urda și brânza de vaci?
Acestea sunt brânzeturile proaspete, cele care nu stau la maturat. Se mănâncă în câteva zile de la preparare și au un gust dulceag, de lapte.
Cașul
Cașul e baza tuturor celorlalte brânzeturi. E laptele închegat și scurs, nesărat sau foarte puțin sărat. Cel de oaie, proaspăt, e elastic și „scârțâie” între dinți. Primăvara, când oile dau primul lapte după fătare, cașul de oaie e unul dintre cele mai așteptate produse de la stână. Îl poți mânca simplu, cu roșii și ceapă verde, sau îl poți folosi în salate.
Urda
Urda e brânza făcută din ce rămâne. DEX o definește drept un derivat al laptelui de oaie care se obține prin fierberea și închegarea zerului gras rămas de la prepararea cașului (vezi definiția urdei în DEX online). Zerul se încălzește încet, iar la suprafață se ridică fulgi albi, fini, care se adună cu strecurătoarea și se lasă la scurs. Urda e granulată, dulceagă și foarte puțin sărată. E brânza perfectă pentru plăcinte, clătite și papanași.
Brânza de vaci
Brânza de vaci se face din lapte de vacă, de obicei smântânit, lăsat să se acrească sau închegat, apoi încălzit ușor și scurs. E granulată, umedă și are un gust dulce-acrișor. Spre deosebire de caș, nu e elastică. În bucătăria românească, brânza de vaci înseamnă papanași, pască, plăcintă cu brânză și mămăligă cu smântână.
Cum se fac cașcavalul, brânza frământată la putină și brânza maturată?
Dacă brânzeturile proaspete se mănâncă repede, acestea trei sunt brânzeturile de iarnă. Au fost gândite să țină luni întregi, de la o vară la alta.
Cașcavalul
Cașcavalul se face din caș lăsat să se maturizeze puțin, apoi tăiat felii și opărit în apă fierbinte cu sare. Căldura transformă cașul într-o pastă elastică, ce se frământă și se trage, apoi se pune în forme. Roțile de cașcaval se lasă la maturat săptămâni sau luni. Cașcavalul de oaie e mai picant, cel de vacă mai dulceag. Cel afumat stă, după maturare, la fum rece.
Brânza frământată la putină
Putina e un vas înalt de lemn în care se păstrau, la țară, murăturile, carnea și brânza. Pentru brânza frământată, cașul se sărează, se frământă și se îndeasă strat cu strat în putină, fără goluri de aer. Acolo se maturizează lent și capătă un gust intens. Brânza frământată de Teaca, cu IGP din 2026, face parte din această familie de brânzeturi frământate.
Brânza maturată
„Brânză maturată” e o denumire largă. Acoperă brânzeturile presate, sărate și lăsate la pivniță săptămâni sau luni, uneori acoperite cu parafină sau cu o coajă naturală. Gustul devine concentrat, iar textura trece de la moale la semitare sau tare. Mulți producători mici din România fac astfel de brânzeturi după rețete proprii, inspirate de școlile de brânzeturi din alte țări europene.
Cum recunoști o brânză de stână și una industrială?
Aici e partea practică. Pe tarabă, în piață sau online, o brânză adevărată și un produs care doar arată a brânză pot sta unul lângă altul. Uită-te la etichetă și la produs înainte de a cumpăra.
Ce să cauți pe etichetă
- Denumirea produsului. Cuvântul „brânză” este rezervat produselor lactate. Dacă o pastă albă conține grăsimi vegetale, nu are voie să se numească „brânză”. Fii atent la formulări ca „produs lactat”, „preparat” sau „specialitate” și citește ce scrie mai departe.
- Ingredientele. O brânză tradițională are puține ingrediente: lapte, sare, cheag (sau enzime de coagulare) și, eventual, culturi lactice. Legislația europeană (Regulamentul 1169/2011, art. 19) nu cere listă de ingrediente pentru brânzeturile la care nu s-a adăugat nimic în afară de produse lactate, enzime și culturi necesare fabricării, iar la brânzeturile maturate (nu și la cele proaspete) și sarea necesară fabricării. Așa că la o brânză maturată s-ar putea să nu găsești o listă deloc. Dacă există listă și vezi grăsimi vegetale, amidon, lapte praf sau stabilizatori, ai în față altceva decât o brânză de stână.
- Tipul de lapte. „Telemea de oaie” ar trebui să fie din lapte de oaie. Dacă e amestec, eticheta ar trebui să o spună.
- Mențiunea „fabricat cu lapte crud”. Brânzeturile făcute din lapte crud, fără tratament termic, trebuie să poarte pe etichetă mențiunea că sunt fabricate cu lapte crud.
- Datele de identificare. Numele și adresa producătorului, lotul, data limită de consum sau data durabilității minimale și condițiile de păstrare. La produsele din unități autorizate, caută și marca ovală de identificare, cu „RO” și codul unității.
Ce poți observa la produs
- Culoarea: brânza de oaie și de capră e albă; cea de vacă e ușor gălbuie. O albeață perfectă, ca de plastic, la o brânză care se pretinde de vacă, e un semn de întrebare.
- Textura: brânza adevărată nu e gumoasă și nu „lasă apă” uleioasă când o încălzești. La cuptor, brânza cu grăsimi vegetale se topește altfel, devine lucioasă și unsuroasă.
- Prețul: laptele de oaie e scump și se obține în cantități mici. O telemea „de oaie” vândută mult sub prețul telemelei de vacă merită privită cu suspiciune.
- Sezonul: caș proaspăt de oaie în ianuarie, la munte, e greu de găsit. Mai multe despre asta în secțiunea următoare.
Atenție la laptele crud. Multe brânzeturi de stână se fac din lapte nepasteurizat. Laptele crud poate conține bacterii care, în mod normal, sunt distruse prin pasteurizare. Cumpără doar de la producători înregistrați sanitar-veterinar, păstrează brânza la frigider și respectă data de pe etichetă. Dacă ești însărcinată sau cumperi pentru copii mici ori pentru persoane în vârstă, întreabă producătorul dacă laptele a fost pasteurizat. Autoritatea competentă în România este ANSVSA, prin direcțiile sanitar-veterinare județene.
Când apar brânzeturile de oaie și cum se păstrează?
Calendarul brânzeturilor de oaie
Brânzeturile de oaie urmează viața oilor. Primăvara, după fătare, laptele merge mai întâi la miei. Abia după înțărcare începe mulsul pentru brânză, iar odată cu el apar primul caș și prima urdă. Tradițional, turmele urcă la munte la sfârșitul primăverii și coboară toamna. Toată vara, la stână, se face caș, burduf, telemea și cașcaval.
- Primăvara (aprilie–mai): primul caș și prima urdă de oaie, telemea proaspătă.
- Vara (iunie–august): sezonul plin la stână; caș, urdă, telemea, cașcaval, burduf pus la maturat.
- Toamna (septembrie–octombrie): burduful și brânza frământată sunt gata; turmele coboară.
- Iarna: se mănâncă brânzeturile maturate și cele din saramură; oile de obicei nu se mulg.
Lunile sunt orientative și diferă de la o zonă la alta, de la câmpie la munte. Brânzeturile de vacă și de capră se găsesc, în schimb, pe tot parcursul anului, cu mici variații.
Cum păstrezi telemeaua în saramură
Telemeaua ține cel mai bine în saramură, la frigider. Câteva reguli simple:
- Păstreaz-o într-un borcan sau o cutie de sticlă, cu capac, nu în punga de plastic de la piață.
- Bucățile trebuie să fie complet acoperite de saramură. Ce iese la suprafață se usucă și se poate strica.
- Cel mai simplu e să ceri saramură de la producător odată cu brânza. Dacă nu ai, pregătește acasă o saramură din apă fiartă și răcită și sare grunjoasă, fără iod.
- Scoate bucățile cu o furculiță curată, niciodată cu mâna sau cu un cuțit folosit la altceva.
- Dacă telemeaua e prea sărată, ține-o câteva ore în apă rece sau în lapte, la frigider, înainte de servire.
Cum păstrezi celelalte brânzeturi
- Cașul, urda și brânza de vaci se mănâncă în câteva zile. Ține-le la frigider, în recipient închis.
- Burduful și brânza frământată se păstrează la rece, bine presate, acoperite, ca să nu prindă aer.
- Cașcavalul și brânza maturată se învelesc în hârtie cerată sau hârtie de copt, apoi într-o pungă, la frigider. Folia de plastic strânsă direct pe brânză o face să transpire.
- Pentru cămara de iarnă, vezi și ghidul nostru despre proviziile de iarnă și păstrarea lor.
Respectă întotdeauna data și condițiile de păstrare scrise pe etichetă. Ele sunt stabilite de producător pentru produsul lui și au prioritate față de orice sfat general.
Producători români de brânzeturi de la care poți cumpăra
Cel mai bun mod de a ajunge la o brânză bună e să știi cine a făcut-o. Pe Fabricat în RO sunt listați producători de brânzeturi din mai multe colțuri ale țării, de la ferme mici la fabrici regionale. Unele produse au stoc limitat sau sezonier, așa că verifică disponibilitatea pe pagina fiecărui produs. Poți vedea toate brânzeturile disponibile în categoria Brânză din magazinul Fabricat în RO.
Ferma Socială Bettine, Găgești (Vaslui)
La Găgești, în județul Vaslui, există o fermă de capre care face brânză cu un scop în plus. Ferma a fost înființată în 2007 ca proiect social, iar locuitorii Locuinței Protejate din Găgești sunt implicați în îngrijirea animalelor și în procesarea laptelui. Brânzeturile se fac după rețete tradiționale și olandeze. Povestea completă o găsești în articolul despre proiectul Ferma Bettine, iar producătorul are o pagină dedicată: Ferma Socială Bettine Găgești.
Din gama lor fac parte brânza maturată din lapte de capră, brânza proaspătă de capră cu nucă și cașul din lapte de capră. Fiind o fermă mică, produsele apar în funcție de lapte și de sezon.
Zimbria, brânzeturi din Covurlui (Galați)
Familia Zimbria e legată, după cum spune chiar producătorul, de aproape un secol de creșterea animalelor și de lucrul pământului. Pe lângă specialitățile din carne, Zimbria are o gamă de brânzeturi din zona Covurluiului: brânză frământată la putină din Covurlui (1 kg, 45 lei, preț orientativ la data scrierii) și brânză de Covurlui din lapte de oaie (1 kg, 39 lei, preț orientativ la data scrierii). În aceeași gamă găsești brânză de Covurlui la saramură, urdă moale și cremoasă și cașcaval de Covurlui. Mai multe despre producător, pe pagina Zimbria.
Viofanny, cașcaval de Săveni (Botoșani)
La Săveni a existat o fabrică de brânzeturi care nu a supraviețuit anilor de după 1990. Meșteșugul, însă, a rămas în sat. Familia Șvabu și-a propus să readucă pe masă gustul cașcavalului de odinioară. Potrivit producătorului, laptele vine din zona Săveniului, iar cașcavalul se modelează manual și se așază în coșuri de nuiele, acoperite cu pânză. Pe lângă cașcaval, Viofanny face caș, urdă, telemea și brânză de burduf. Detalii pe pagina Brânzeturi Viofanny – cașcaval de Săveni.
Tudia, lactate din Bucovina
Tudia a pornit în 1999, cu lapte de vacă adunat de la fermele din Bucovina. Face brânzeturi tradiționale, de la brânză proaspătă la cașcaval maturat, plus smântână, unt și iaurt, după rețete bucovinene. Vezi pagina Tudia Lactate.
TCE 3 Brazi, Piatra Neamț
Grupul TCE 3 Brazi are un lanț de producție integrat, de la fermă la raft, și magazine în Piatra Neamț, Iași, Târgu Neamț, Bacău și Roman. În gama de lactate se găsesc telemea de vacă, brânză proaspătă de vacă, brânză coaptă și brânză de burduf. Detalii pe pagina TCE 3 Brazi – preparate din carne și lapte.
Five Continents Group, Răchiți (Botoșani)
La Răchiți, lângă Botoșani, Five Continents produce cașcaval, telemea, brânză de burduf, iaurt și smântână, într-o fabrică cu laborator propriu. Vezi pagina Five Continents Group.
Și o raritate: laptele de măgăriță
Nu e brânză, dar merită pomenit. Ferma măgărițelor din Bihor e unul dintre puținii producători din România specializați în creșterea măgărițelor pentru lapte. Ferma vinde lapte, nu brânzeturi. Dacă te interesează, am scris separat despre prețul laptelui de măgăriță și de unde îl cumperi.
Pentru alți producători de produse alimentare din toată țara, răsfoiește directorul de producători alimentari români.
Ce brânză alegi pentru fiecare preparat?
Dacă ai ajuns până aici și tot nu știi ce să cumperi, iată o scurtătură. Brânza potrivită face jumătate din gustul preparatului.
| Preparat | Brânza potrivită | De ce |
|---|---|---|
| Mămăligă cu brânză și smântână | Burduf, brânză frământată, telemea de oaie | Gust intens, se topește în mămăliga fierbinte |
| Bulz | Burduf sau telemea de oaie, plus cașcaval | Brânza sărată în interior, cașcavalul face crustă |
| Papanași | Brânză de vaci sau urdă | Dulceagă, granulată, nu e sărată |
| Plăcintă cu brânză dulce | Brânză de vaci, urdă | Gust blând, se amestecă ușor cu ouă și zahăr |
| Plăcintă cu brânză sărată | Telemea, eventual amestecată cu brânză de vaci | Echilibru între sărat și cremos |
| Salată de vară | Telemea de oaie sau de capră, caș proaspăt | Prospețime, gust curat |
| Cașcaval pane | Cașcaval semimaturat | Se topește fără să curgă din pesmet |
| Platou pentru musafiri | Brânză maturată, cașcaval afumat, burduf în coajă de brad | Texturi și gusturi diferite pe aceeași farfurie |
Întrebări frecvente
Care sunt cele mai cunoscute brânzeturi românești?
Cele mai cunoscute brânzeturi românești sunt telemeaua, brânza de burduf, cașul, urda, cașcavalul și brânza de vaci. Le mai adăugăm brânza frământată la putină și brânzeturile maturate făcute de producători mici. Majoritatea se fac din lapte de oaie sau de vacă, dar există și variante din lapte de capră sau de bivoliță.
Care este diferența dintre caș și telemea?
Cașul este laptele închegat și scurs, nesărat sau foarte puțin sărat, care se mănâncă în câteva zile. Telemeaua se face din caș presat, tăiat în calupuri, sărat și maturat în saramură. Din acest motiv, telemeaua este mai compactă, mai sărată și se păstrează mult mai mult timp.
Din ce se face urda?
Urda se face din zerul rămas după prepararea cașului, de obicei din lapte de oaie. Zerul se încălzește încet până când se ridică la suprafață fulgi albi, care se adună și se lasă la scurs. Rezultatul este o brânză fină, granulată, dulceagă și foarte puțin sărată.
Ce înseamnă brânză de burduf în coajă de brad?
Este brânză de burduf, adică pastă de caș de oaie frământată cu sare, îndesată în cilindri din scoarță de brad în loc de membrană. Coaja ține brânza compactă și îi lasă o aromă ușoară de rășină. Brânza din interior se mănâncă, iar coaja se îndepărtează.
Când se găsește brânza de oaie proaspătă?
Cașul și urda de oaie proaspete apar primăvara, după ce mieii sunt înțărcați, și se găsesc toată vara, cât oile sunt la stână. Toamna se termină burduful și brânza frământată, care se mănâncă apoi în timpul iernii. Lunile exacte diferă de la o zonă la alta.
Cum păstrez telemeaua să nu se usuce?
Păstrează telemeaua la frigider, într-un recipient de sticlă cu capac, complet acoperită de saramură. Cel mai simplu este să ceri saramură de la producător odată cu brânza. Scoate bucățile cu o furculiță curată, ca saramura să nu se altereze.
Cum recunosc o brânză cu grăsimi vegetale?
Un produs cu grăsimi vegetale nu are voie să se numească „brânză”, așa că citește cu atenție denumirea de pe etichetă. Uită-te și la lista de ingrediente, dacă există: o brânză tradițională conține lapte, sare, cheag și, eventual, culturi lactice. Grăsimile vegetale, amidonul sau laptele praf arată că este vorba despre alt tip de produs.
Ce brânzeturi românești au denumire protejată în Uniunea Europeană?
Telemea de Ibănești are denumire de origine protejată (DOP) din 2016. Telemea de Sibiu, Cașcaval de Săveni și Brânză frământată de Teaca au indicație geografică protejată (IGP). Statutul oricărei denumiri se poate verifica în registrul european eAmbrosia.
O brânză bună începe cu un om
În spatele fiecărei bucăți de brânză bună e cineva care s-a trezit înainte de răsărit. Un cioban la stână, o familie care a păstrat rețeta, o mână de oameni care frământă cașul până devine pastă. Data viitoare când cumperi telemea sau burduf, întreabă de unde vine laptele și cine a făcut-o. De cele mai multe ori, răspunsul îți va spune tot ce trebuie să știi despre gust.
Ești producător de brânzeturi? Dacă ai o fermă, o stână sau o mică fabrică de lactate, te poți lista pe Fabricat în RO, alături de sute de producători români. Pentru mai multă vizibilitate, vezi și pachetele de promovare pentru antreprenori.
Citește și
Produse românești din categoria Produse alimentare tradiționale românești
Miez de nucă cu miere de salcâm, 630 grame
Cutie cu miez de nucă cafeniu, 10 kg
Pachet miez de nucă mixt, 3 kg
Cutie cu miez de nucă mixt, 10 kgVezi toate produsele din categoria Produse alimentare tradiționale românești




