„Dacă România nu e locul pe care ți-l dorești, construiește-l tu.” Așa rezumă Ciprian Matei, fondatorul FlexoMatei, decizia de a se întoarce din Italia și a construi o fabrică de ambalaje biodegradabile la Adjud. Ca el, mii de români decid în fiecare an să-și deschidă propria afacere — și aproape toți se lovesc de aceeași primă întrebare: PFA sau SRL?
Răspunsul nu e universal. Depinde de cât vrei să câștigi, de riscul pe care ți-l asumi, de tipul de clienți cu care lucrezi și de planurile tale de creștere. Acest ghid pune față în față cele două forme juridice, cu cifrele valabile pentru 2026, pașii exacți de înființare și exemple reale din comunitatea de antreprenori români Fabricat în RO.
Nu e o decizie ireversibilă și nu e nici o decizie care trebuie luată sub presiune. Mulți antreprenori de succes din România au pornit ca PFA, au testat piața cu costuri minime și abia apoi, când cifrele au confirmat că afacerea funcționează, au trecut la un SRL. Alții au știut din prima zi că vor lucra cu parteneri mari și au ales direct forma de societate comercială. Important e să înțelegi implicațiile fiecărei variante înainte de a semna primele documente la Registrul Comerțului, nu după.
Ce este un PFA
Persoana Fizică Autorizată (PFA) este cea mai simplă formă prin care poți desfășura legal o activitate economică în România. Nu înființezi o firmă separată — tu, ca persoană fizică, devii autorizat să faci comerț, să prestezi servicii sau să produci ceva anume, sub codul sau codurile CAEN alese. Nu ai nevoie de capital social, iar contabilitatea poate fi ținută în sistem simplificat, în partidă simplă.
PFA-ul e potrivit pentru freelanceri, meșteșugari, consultanți și mici producători care lucrează singuri sau cu ajutorul familiei, fără intenția de a angaja masiv de la început. Este exact profilul multor artizani și producători mici de pe platforma Fabricat în RO — cofetari de casă, atelierele de bijuterii handmade, micii producători de conserve sau băuturi tradiționale.
Ce este un SRL
Societatea cu Răspundere Limitată (SRL) este o persoană juridică distinctă de fondatorul ei. Firma are propriul patrimoniu, propriile conturi și propria răspundere — ceea ce înseamnă că, în caz de datorii, riști doar capitalul social depus, nu și bunurile personale (cu excepția cazurilor de fraudă dovedită). SRL-ul poate avea unul sau mai mulți asociați, poate angaja de la început și este forma preferată atunci când lucrezi cu clienți corporate, cu parteneri externi sau când plănuiești să crești rapid.
Comparație directă: taxe și contribuții în 2026
Cifrele de mai jos sunt valabile pentru 2026 și se calculează pornind de la salariul minim brut pe economie de 4.050 lei/lună. Legislația fiscală românească se modifică frecvent de la un an la altul, așa că verifică mereu varianta curentă înainte de a lua o decizie finală.
| Aspect | PFA | SRL (micro-întreprindere) |
|---|---|---|
| Impozit pe venit/cifră de afaceri | 10% din venitul net | 1% din cifra de afaceri |
| CAS (pensie) | 25%, datorat doar dacă venitul net anual depășește 12 salarii minime (48.600 lei); plafonat la 24 de salarii minime (97.200 lei) | Nu se aplică firmei — doar pe statele de plată ale angajaților |
| CASS (sănătate) | 10%, cu praguri la 6 și 72 de salarii minime (plafon 291.600 lei venit anual) | Nu se aplică firmei direct |
| Impozit pe dividende | Nu e cazul | 16% (majorat de la 10% începând din 2026) |
| Contabilitate | Partidă simplă, poate fi ținută și de titular | Contabilitate în partidă dublă, obligatoriu cu contabil autorizat |
Practic, pentru venituri mici și moderate, PFA-ul rămâne varianta cu cea mai puțină birocrație. Pe măsură ce cifra de afaceri crește, regimul de 1% pe venit al micro-întreprinderii SRL devine adesea mai avantajos decât cumulul de impozit + CAS + CASS al unui PFA cu venituri mari — de aceea mulți antreprenori trec de la PFA la SRL exact în punctul în care afacerea începe să se scaleze.
Capital social și costuri de înființare (2026)
Din 1 ianuarie 2026 a intrat în vigoare o schimbare importantă: capitalul social minim obligatoriu pentru un SRL nou a crescut de la 1 leu (simbolic) la 500 de lei. Dacă firma depășește ulterior o cifră de afaceri de 400.000 lei, capitalul social minim trebuie majorat la 5.000 lei — firmele existente au termen până la 18 decembrie 2027 pentru conformare, cu reducere de 50% la taxele de publicare dacă majorarea se face până la finalul lui 2026.
| Cost | PFA | SRL |
|---|---|---|
| Taxă Registrul Comerțului (ONRC) | Gratuit | 152 lei |
| Capital social minim | Nu se aplică | 500 lei (5.000 lei peste pragul de 400.000 lei cifră de afaceri) |
| Durata înregistrării | 1–3 zile lucrătoare | 3–5 zile lucrătoare |
| Prag înregistrare TVA | 395.000 lei cifră de afaceri/an (peste acest prag, înregistrarea devine obligatorie pentru ambele forme) | 395.000 lei cifră de afaceri/an |
Pașii de înființare, pas cu pas
Cum înființezi un PFA
- Alegi codul CAEN principal (și, opțional, coduri secundare) care descrie exact activitatea ta.
- Rezervi denumirea la Oficiul Național al Registrului Comerțului (poate fi propriul nume sau un nume comercial).
- Depui dosarul cu actul de identitate, dovada spațiului (sediu profesional) și, dacă activitatea o cere, dovada calificării profesionale.
- Primești certificatul de înregistrare — de obicei în 1–3 zile lucrătoare.
- Te înregistrezi fiscal la ANAF pentru stabilirea regimului de impozitare.
Cum înființezi un SRL
- Alegi denumirea firmei și o verifici/rezervi la Registrul Comerțului.
- Stabilești codurile CAEN — unul principal, restul secundare.
- Stabilești sediul social (poate fi și adresa de domiciliu, cu acordul vecinilor dacă e cazul, sau un sediu găzduit profesional).
- Alegi regimul de impozitare: micro-întreprindere (1% din venit) sau impozit pe profit (16%) — depinde de cifra de afaceri estimată și de numărul de angajați.
- Depui capitalul social minim (500 lei) și redactezi actul constitutiv.
- Depui dosarul la ONRC, semnezi electronic și plătești taxa de 152 lei.
- Primești certificatul de înregistrare — de obicei în 3–5 zile lucrătoare.
Răspunderea juridică — diferența care contează cel mai mult
Dincolo de taxe, diferența legală esențială este răspunderea. La PFA, tu și afacerea sunteți aceeași persoană din punct de vedere juridic — dacă afacerea are datorii, acestea pot fi recuperate din patrimoniul tău personal. La SRL, firma răspunde cu propriul patrimoniu, iar riscul asociatului se limitează, în mod normal, la capitalul social depus. Pentru cineva care lucrează cu stocuri mari, contracte cu furnizori sau credite pentru echipamente, această diferență poate fi decisivă.
Ce cod CAEN alegi și de ce contează
Codul CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională) descrie oficial ce anume face afacerea ta și e obligatoriu atât pentru PFA, cât și pentru SRL. Alegerea lui nu e un detaliu birocratic minor — de codul CAEN principal depind, printre altele, eligibilitatea pentru anumite finanțări (Start-Up Nation și fondurile europene au liste proprii de coduri CAEN eligibile), obligațiile de autorizare specifice (de exemplu, un cod din zona alimentară atrage autorizare sanitar-veterinară, unul din construcții atrage autorizări ISU) și chiar percepția partenerilor de afaceri.
Recomandarea practică pentru micii producători și artizani: alege codul CAEN principal cât mai exact posibil pentru activitatea ta de bază (de exemplu, „fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase proaspete” pentru o cofetărie de casă, nu un cod generic de comerț), și adaugă coduri secundare pentru activitățile conexe pe care le anticipezi — vânzare online, participare la târguri, eventual livrare proprie. Schimbarea ulterioară a codului CAEN principal este posibilă, dar presupune din nou o depunere la Registrul Comerțului și, uneori, reautorizări.
Documente necesare, în detaliu
Pentru un PFA, dosarul standard include cartea de identitate, dovada dreptului de folosință asupra sediului profesional (contract de închiriere, comodat sau extras de carte funciară, plus acordul vecinilor dacă e cazul la un imobil cu mai mulți proprietari), și, pentru activitățile reglementate (contabilitate, construcții, activități medicale, frizerie/cosmetică etc.), dovada calificării profesionale — diplomă, certificat de calificare sau atestat.
Pentru un SRL, pe lângă actul de identitate al asociatului/asociaților, e nevoie de dovada sediului social (aceleași tipuri de documente ca la PFA), actul constitutiv al societății (care poate fi redactat de un avocat, notar sau prin platformele online de înființare), specimenul de semnătură al administratorului și, dacă activitatea o cere, avize specifice (sanitar-veterinar, de mediu, ISU) obținute după înregistrare, înainte de începerea efectivă a activității.
Ținerea contabilității în practică
La PFA, contabilitatea în partidă simplă înseamnă, în esență, un registru de încasări și plăți plus un registru de inventar — mulți titulari de PFA cu activitate redusă o pot ține chiar ei, deși majoritatea apelează totuși la un contabil pentru declarațiile fiscale anuale, ca să evite erori costisitoare. Costul unui contabil pentru un PFA cu activitate simplă pornește, de regulă, de la câteva sute de lei pe lună.
La SRL, contabilitatea în partidă dublă este obligatorie prin lege și presupune bilanț, balanțe lunare, registre contabile complete și raportări periodice către ANAF — practic imposibil de ținut fără un contabil autorizat sau un serviciu de contabilitate externalizată. Acest cost suplimentar, de la câteva sute la câteva mii de lei pe lună în funcție de complexitate, trebuie inclus în calculul real al costurilor unui SRL, dincolo de taxele de înființare.
Obligații suplimentare: SSM, PSI și alte autorizări
Indiferent de forma juridică aleasă, din momentul în care ai orice fel de angajat — chiar și unul singur — devin obligatorii instruirea și documentația de Securitate și Sănătate în Muncă (SSM) și de Prevenire și Stingere a Incendiilor (PSI). Subiectul e tratat pe larg într-un episod dedicat din Podcastul Fabricat în RO, cu Laura Mircea de la EHS Consulting, care detaliază obligațiile, riscurile și controalele ITM la care se expune un antreprenor care ignoră aceste cerințe — de la amenzi consistente până la suspendarea activității în cazuri grave.
Un PFA fără angajați nu are aceste obligații pentru sine, dar dacă activitatea implică spații deschise publicului (atelier, magazin, cofetărie cu vânzare la fața locului), autorizarea ISU și, dacă e cazul, cea sanitară rămân obligatorii indiferent de forma juridică.
PFA sau SRL, în funcție de tipul de afacere
Alegerea depinde mult de natura concretă a activității. Câteva scenarii frecvente în rândul producătorilor și antreprenorilor din comunitatea Fabricat în RO:
- Atelier de bijuterii handmade sau obiecte decorative, lucrat de o singură persoană: PFA e aproape întotdeauna varianta potrivită la start — investiție minimă, birocrație redusă, iar volumul de vânzări rareori justifică, în primul an, costurile suplimentare ale unui SRL.
- Cofetărie sau producție alimentară cu spațiu propriu și angajați: SRL-ul devine relevant rapid, pentru că activitatea implică autorizări sanitare, posibil angajați și răspundere pentru siguranța alimentară — zone unde răspunderea limitată a unui SRL contează.
- Consultanță sau servicii freelance (design, marketing, contabilitate la început de drum): PFA rămâne eficient fiscal atât timp cât venitul anual nu depășește pragurile de la care regimul de micro-întreprindere devine mai avantajos.
- Producție cu echipamente scumpe, stocuri mari sau contracte cu furnizori din UE: SRL-ul oferă atât limitarea riscului personal, cât și credibilitatea de care ai nevoie în negocieri cu parteneri corporate.
Exemple reale din comunitatea Fabricat în RO
Poveștile antreprenorilor de pe platformă arată clar că nu există o rețetă unică. Valentina Vozniuc, de la Expert Mind, povestește în podcastul Fabricat în RO cum firma de contabilitate a pornit în 2007 cu doar doi oameni și 54 de clienți — și a ajuns astăzi la peste 175 de angajați și peste 1.200 de clienți activi în toată țara. E genul de traiectorie care, la scară mare, nu ar fi fost posibilă sub formă de PFA: angajarea, extinderea în 9-10 divizii de activitate și lucrul cu clienți corporate au cerut, la un moment dat, structura unei societăți comerciale.
La polul celălalt, Ciprian Matei s-a întors din Italia, după aproape 10 ani, și a construit FlexoMatei, producătorul de ambalaje biodegradabile din Adjud — o afacere care a pornit mic și a crescut treptat, investind constant în tehnologie de producție modernă, pe măsură ce cifra de afaceri a permis-o.
Când faci trecerea de la PFA la SRL
Nu există un prag legal fix la care ești obligat să treci de la PFA la SRL, dar există câteva semnale practice care arată că a venit momentul:
- Venitul net anual se apropie sau depășește plafonul de 97.200 lei (24 de salarii minime) — punctul din care regimul de impozitare al unei micro-întreprinderi devine, în multe cazuri, mai avantajos.
- Vrei să angajezi — un PFA poate colabora cu alte PFA-uri, dar angajarea propriu-zisă de personal se face mult mai simplu printr-un SRL.
- Lucrezi cu clienți corporate sau parteneri din UE care preferă sau chiar impun contractarea cu o persoană juridică.
- Vrei să limitezi riscul personal — mai ales dacă afacerea implică stocuri, credite sau contracte cu valori mari.
- Vrei un partener sau investitor — un SRL poate avea mai mulți asociați și poate emite părți sociale; un PFA, prin definiție, nu.
Greșeli frecvente de evitat
- Alegerea codului CAEN greșit — un cod CAEN incomplet sau nepotrivit poate bloca ulterior accesarea unor finanțări sau chiar unele activități conexe. Verifică din start dacă ai nevoie de coduri secundare.
- Subestimarea CASS-ului la PFA — mulți antreprenori la început de drum uită că, odată depășit pragul minim, CASS se calculează pe venitul real, nu pe un forfetar mic.
- Alegerea SRL doar din prestigiu — dacă lucrezi singur, cu venituri mici și clienți persoane fizice, birocrația suplimentară a unui SRL (contabil obligatoriu, capital social, raportări) poate fi un cost inutil în primul an.
- Neactualizarea capitalului social — firmele înființate înainte de 2026, cu capital simbolic de 1 leu, trebuie să urmărească termenele de conformare la noile praguri dacă depășesc cifra de afaceri de 400.000 lei.
- Ignorarea pragului de TVA până în ultimul moment — mulți antreprenori află că au depășit plafonul de 395.000 lei abia la finalul anului, când regularizarea retroactivă poate fi costisitoare; e mai sigur să urmărești cifra de afaceri lunar, nu doar la închiderea exercițiului financiar.
- Confuzia dintre sediul social și punctul de lucru — dacă activitatea se desfășoară într-un alt loc decât sediul declarat (de exemplu, vinzi la mai multe târguri sau ai un spațiu de producție separat de adresa oficială), e nevoie de declararea punctelor de lucru la Registrul Comerțului, altfel riști sancțiuni la un control.
Întrebări Frecvente despre PFA și SRL
Pot avea simultan un PFA și un SRL?
Da, legal poți deține ambele forme, dar trebuie să ții evidențe contabile separate și să declari corect veniturile din fiecare la ANAF.
Cât costă efectiv să deschizi un SRL în 2026?
Costul minim obligatoriu este de 152 lei taxă ONRC plus 500 lei capital social depus (care rămâne al firmei, nu e o taxă pierdută) — practic un total minim de aproximativ 652 lei, fără a lua în calcul eventuale servicii de redactare a actelor.
Se poate transforma un PFA în SRL?
Nu există o „transformare” automată din punct de vedere juridic — PFA-ul se radiază sau rămâne inactiv, iar SRL-ul se înființează separat, ca entitate nouă. Contractele și colaborările se renegociază pe noua entitate.
Ce se întâmplă dacă depășesc plafonul de TVA fără să mă înregistrez?
Depășirea pragului de 395.000 lei cifră de afaceri anuală fără înregistrare în scopuri de TVA atrage obligații fiscale retroactive și penalități — înregistrarea trebuie făcută în termenul legal de la data depășirii plafonului.
PFA sau SRL este mai potrivit pentru un mic producător care vinde pe Fabricat în RO?
Pentru majoritatea micilor producători și artizani care pornesc la scară mică, PFA-ul este punctul de start firesc — birocrație minimă, costuri reduse, contabilitate simplificată. SRL-ul devine relevant când afacerea crește, angajezi sau ai nevoie de răspundere limitată.
Cum alegi sediul — profesional, acasă sau găzduit
Atât PFA-ul, cât și SRL-ul au nevoie de un sediu declarat oficial. Cele mai frecvente variante folosite de micii antreprenori români sunt: adresa de domiciliu (necesită, la un bloc de apartamente, acordul vecinilor direct afectați și, adesea, al asociației de proprietari — util mai ales pentru activități care nu presupun trafic de clienți, cum e un atelier de creație sau o activitate de consultanță), spațiu închiriat (necesar aproape întotdeauna pentru cofetării, ateliere cu vânzare directă sau producție alimentară, unde e nevoie și de autorizare sanitară a spațiului) și sediu social găzduit — un serviciu oferit de multe firme de contabilitate sau platforme de înființare, util în special pentru SRL-urile care operează majoritar online și nu au nevoie de spațiu fizic propriu-zis.
Indiferent de variantă, adresa de sediu apare public în datele firmei/PFA-ului la Registrul Comerțului, deci merită aleasă cu grijă din perspectiva imaginii afacerii, nu doar din considerente de cost.
Asigurări opționale de luat în calcul
Dincolo de obligațiile legale minime, mulți antreprenori români aleg să încheie asigurări suplimentare pe măsură ce afacerea crește: asigurare de răspundere civilă profesională (relevantă mai ales pentru servicii și consultanță, unde o greșeală poate genera pretenții de despăgubire din partea clienților), asigurare a spațiului și a echipamentelor de producție (utilă pentru ateliere și mici fabrici, unde un incendiu sau o inundație poate opri activitatea pentru săptămâni întregi) și asigurare de sănătate privată pentru fondator, mai ales la PFA, unde sistemul public de asigurări sociale are, așa cum am văzut, plafoane relativ modeste comparativ cu un venit real în creștere.
Cine poate ține contabilitatea unui PFA fără contabil autorizat?
Titularul unui PFA poate ține singur contabilitatea în partidă simplă, fără obligația legală de a angaja un contabil — însă complexitatea declarațiilor fiscale face ca majoritatea antreprenorilor să prefere totuși sprijinul unui specialist, cel puțin pentru declarația unică anuală.
Ce se întâmplă cu un PFA sau SRL dacă afacerea nu are activitate o perioadă?
Ambele forme pot fi declarate temporar inactive la Registrul Comerțului, ceea ce reduce sau elimină o parte din obligațiile de raportare, dar nu și obligațiile fiscale minime deja acumulate. Reactivarea se face printr-o cerere simplă, fără a mai parcurge din nou întregul proces de înființare.
Concluzie
Nu există o alegere „corectă” universală între PFA și SRL — există alegerea potrivită pentru stadiul în care se află afacerea ta chiar acum. Pornește simplu, cu PFA, dacă abia începi și lucrezi pe cont propriu; ia în calcul SRL-ul din momentul în care angajezi, lucrezi cu parteneri mari sau vrei să-ți limitezi riscul personal.
Oricare ar fi alegerea, rețin-o ca pe un punct de plecare, nu ca pe o decizie bătută în cuie pentru totdeauna: legislația fiscală se schimbă frecvent, iar afacerea ta se schimbă și ea, de la un an la altul. Revizuiește periodic — măcar o dată pe an, când îți pregătești declarațiile fiscale — dacă forma juridică aleasă la început mai corespunde cu realitatea afacerii tale de azi. Dacă nu te-ai decis încă asupra domeniului, ghidul cu idei de afaceri mici pornește de la povești reale de antreprenori români. Odată ce forma juridică e stabilită, pasul următor este să pui pe hârtie un plan de afaceri — nu un document birocratic, ci instrumentul care te ajută să eviți cele mai costisitoare greșeli de la început. Dacă vrei să afli și cum poți accesa fonduri europene 2026 pentru a-ți finanța investiția inițială, avem un ghid dedicat cu programele Start-Up Nation, AFIR și Regio Nord-Est. Iar când afacerea crește suficient încât ai nevoie de ajutor, ghidul despre primul angajat îți arată exact ce diferă între un PFA (limitat la trei angajați) și o SRL, plus pașii legali obligatorii — contract, REGES-ONLINE, SSM și PSI. Indiferent de forma aleasă, pasul următor firesc, odată ce afacerea ta prinde contur, este să te faci vizibil acolo unde te caută clienții — pe Fabricat în RO, alături de mii de alți producători și antreprenori români.




