Ioana Dinu, fondatoarea Vidgo Technologies, invitată la Podcastul Fabricat în RO
Fabricat Separator

Ioana Dinu, Vidgo Technologies: ce se ascunde în spatele butonului „Cumpără” și cum construiești un magazin online care nu cedează

Ioana Dinu a petrecut peste 15 ani construind software pentru companii cu milioane de utilizatori, apoi a lăsat contractele de enterprise deoparte ca să construiască de la zero o platformă de e-commerce făcută în România: Vidgo Technologies.

Episodul 18 din Podcastul Fabricat în RO este o discuție lungă, tehnică și surprinzător de practică despre ce se întâmplă în spatele butonului „Cumpără”: de ce se încetinesc magazinele online, de ce „magazinul la cheie” poate deveni o capcană și cum arată o platformă gândită să reziste la 100.000 de produse.

Ioana Dinu, fondatoarea Vidgo Technologies, invitată la Podcastul Fabricat în RO
Ioana Dinu, arhitect software și fondatoarea Vidgo Technologies, invitata episodului 18 din Podcastul Fabricat în RO.

Interviul de mai jos, purtat de Adrian Ambrose, fondatorul Fabricat în RO, urmărește discuția în ordinea în care s-a desfășurat, cu toate întrebările și răspunsurile. Cifrele despre performanță, clienți și proiecte aparțin invitatei și sunt prezentate ca atare; articolul nu le verifică independent.

Pe scurt: ce reiese din interviu

  • Trei piloni pentru orice magazin online. Ioana Dinu îi numește performanța (baza de date care nu se congestionează), vizibilitatea (SEO, AEO și GEO) și conformitatea legală, pentru că, spune ea, amenzile pot închide o afacere.
  • Magazinul la cheie are un cost ascuns. Pluginurile și funcționalitățile adăugate în timp încarcă baza de date, încetinesc site-ul și duc, în exemplul ei, la pierderea pozițiilor din Google.
  • Un test gratuit, la îndemâna oricui. Google PageSpeed Insights dă scoruri de la 0 la 100; verde înseamnă, de regulă, între 90 și 100, iar raportul arată concret ce blochează încărcarea.
  • Securitatea nu e un moft. Ioana povestește despre un apel primit după o comandă online, de la persoane care știau prea multe despre ea, și explică de ce a introdus în Vidgo mecanisme de nivel financiar.
  • Testele Vidgo, în cifrele invitatei. 5.000 de produse încărcate în sub 3 secunde și un mediu de test cu peste 100.000 de produse, pe o mașină virtuală de aproximativ 8 dolari, cu 4 GB de RAM.
  • Cine ar trebui să încerce Vidgo. Comercianții cu cel puțin 500 de produse și nevoie de scalare continuă, sau cei cu trafic foarte mare: campanii virale, Black Friday, aproximativ o mie de comenzi pe zi.
  • Migrarea fără panică. Produsele se încarcă într-un mediu separat, redirecționările se fac pe baza sitemap-urilor, iar comutarea domeniului este ultimul pas, făcut seara târziu. Poziția din Google nu poate fi garantată.
  • AI cu măsură. Pentru calcule exacte, cum sunt prețurile, Ioana preferă algoritmii, care nu „halucinează”; AI-ul generativ îl folosește la SEO și la personalizarea aspectului, sub supraveghere umană.

Fișa invitatului

  • Invitată: Ioana Dinu, arhitect software cu peste 15 ani de experiență, fondatoarea Vidgo Technologies.
  • Studii: liceu cu profil matematică-informatică, apoi Universitatea Babeș-Bolyai, secția de informatică în limba engleză.
  • Produsul: o platformă de e-commerce completă, cu vitrină, administrare și partea de server într-o singură aplicație, găzduită la furnizori de hosting integrați. Site-ul companiei este vidgotech.com.
  • Gazda: Adrian Ambrose, fondatorul Fabricat în RO.
  • Locul înregistrării: Iași, unde invitata a ajuns după un drum de aproximativ cinci ore cu mașina din Borșa, Maramureș.

Ce se ascunde în spatele butonului „Cumpără”

Din interviu: „Cu cât mai repede se finalizează o achiziție, cu atât mai mult crește valoarea produsului.”

Ce ai pregătit pentru antreprenorii și producătorii români și ce se află în spatele unui buton de „Cumpără”?

Ioana Dinu începe de la impactul economic al comerțului electronic. Spune că toți suntem, într-un fel sau altul, participanți la e-commerce și că domeniul crește și va avea un impact economic tot mai mare. Din acest motiv, crede ea, soluțiile trebuie să urce la nivel enterprise, pentru că e-commerce-ul nu mai este „atât de simplu cum era acum 10 ani”.

Experiența din zona enterprise, spune invitata, poate fi adaptată la nevoile comerciantului și ale cumpărătorului, astfel încât fiecare să aibă o experiență plăcută, ușor de administrat și ușor de folosit.

Când un antreprenor vede un magazin online, vede produse, poze, prețuri și comenzi. Tu vezi infrastructură, baze de date, securitate, performanță. Ce nu vede antreprenorul, dar ar trebui să înțeleagă?

Antreprenorii, observă Ioana, sunt de obicei orientați mai mult spre vânzări decât spre performanță. A întâlnit multe cazuri de tipul „site-ul meu merge bine, vinde”, dar, când discuția ajunge la performanță, aceiași oameni recunosc că există probleme.

Contextul s-a schimbat, adaugă ea. Astăzi vorbim despre AI care înlocuiește metodele clasice de SEO și de descoperire în Google, despre reguli de indexare mult mai stricte și despre platforme de căutare tot mai exigente la performanță. Cine urcă în căutări generează trafic și bani, dar clientului nu trebuie să i se lase timp să se gândească dacă nu poate găsi produsul în altă parte: cu cât achiziția se finalizează mai repede, cu atât valoarea ei crește.

Cât de mult poate influența tehnologia succesul unei afaceri de e-commerce și unde se termină responsabilitatea platformei și începe cea a antreprenorului?

Împărțirea e simplă, în descrierea invitatei: antreprenorul administrează platforma, se ocupă de conținut și de marketing împreună cu echipa lui, iar platforma oferă tehnologiile care îi permit să lucreze cât mai confortabil. Printre ele, Ioana enumeră actualizarea rapidă a produselor, integrările care automatizează update-urile, emiterea automată a facturilor și instrumentele care ajută la indexarea în Google prin SEO.

Antreprenorul nu trebuie neapărat să înțeleagă sistemul, dar e bine să aibă cunoștințe de bază și suficientă educație cât să aleagă o platformă care i se potrivește și care răspunde cerințelor de astăzi.

Care este cea mai mare neînțelegere pe care o au antreprenorii despre un magazin online?

Ioana crede că mulți antreprenori caută un sistem ieftin cu care să intre pe piață, fără să consulte opțiunile disponibile. De obicei primesc un magazin la cheie și rămân descoperiți tehnic: la început funcționează, dar cu timpul adaugă pluginuri și funcționalități noi care congestionează site-ul și îl încetinesc.

Fără consultanța tehnică necesară, apar probleme care se văd, mai departe, în costurile operaționale și în vânzări.

Ce fundație tehnologică are nevoie o afacere ca să poată crește?

Ioana vorbește despre trei piloni. Primul este eficiența și performanța: datele trebuie structurate astfel încât baza de date să nu se congestioneze niciodată, indiferent cât cresc numărul de produse, de comenzi și de utilizatori.

Al doilea este vizibilitatea. Astăzi vorbim de SEO, AEO și GEO, spune ea; toate trei contribuie la vizibilitatea site-ului și cer o structură dorită și impusă de motoarele de căutare. Al treilea este integrarea legală: comerciantul trebuie să fie conform cu reglementările și să nu amâne actualizarea platformei, pentru că amenzile sunt atât de aspre încât pot închide o afacere. Reglementările, adaugă ea, impun și standarde mai înalte de securitate, important într-o perioadă cu atacuri de roboți și furturi de date.

Cine este Ioana Dinu: de la matematică la arhitectura software

Din interviu: „Rezolvarea unei probleme, tot parcursul logic, mă umplea de o bucurie și de o dopamină pe care prea puține alte activități mi le dau.”

Cum ai ajuns, din copilărie și adolescență, să alegi matematica, logica și ingineria software?

Pentru Ioana, povestea e una dragă. Îi plăcea să citească, dar jocul cu problemele logice a atras-o mereu. Momentul decisiv a venit în liceu, unde a avut un diriginte pe care îl simțea aproape ca pe un tată și care i-a întărit pasiunea pentru problemele de matematică, apropiate de cele de informatică.

Mulțumește și mamei, care a îndrumat-o și a ajutat-o. Pentru ea, drumul către informatică a fost firesc.

A existat un moment în care ai știut că acesta va fi domeniul tău?

Nu crede că s-a „decis” vreodată într-un moment anume. La 14 ani a intrat la un liceu cu profil matematică-informatică și, de acolo încolo, a știut că spre acest domeniu se îndreaptă. Îi ajuta și faptul că, în copilărie, petrecuse mult timp învățând matematică.

Ce facultate ai făcut și de ce în engleză?

A urmat Universitatea Babeș-Bolyai, secția de informatică în limba engleză. Explicația: toate informațiile din domeniu sunt în engleză, profesorii erau mai tineri, iar interacțiunea cu tehnologia era mai actuală. Avantajul s-a văzut în practică: aproximativ 90% dintre clienții ei au fost din străinătate, iar a învăța termenii direct în engleză a ajutat-o mult.

Ai avut pe cineva în familie de la care ai moștenit spiritul antreprenorial?

Nu are antreprenori în familie, dar spune că mama ei este „extrem de creativă”: în fața unei probleme caută mereu o soluție sau o alternativă, nu gândește liniar și poate vedea o problemă din mai multe puncte de vedere. Ioana crede că acest mod de a fi a inspirat-o.

Ce te-a tras în zona asta și cum au fost cei 15 ani în corporații?

Ioana descrie ani cu multe provocări, unele în care a fost doar ea și calculatorul, iar rezultatul a fost livrat. Spune că a lucrat la produse legate de afaceri de sute de milioane de euro, fără să-și dea seama pe moment de amploarea lor. A avut mereu ca țintă să livreze cea mai bună soluție clientului, fie în echipă, fie singură, și a învățat ceva de la fiecare client.

Partea grea, recunoaște, este surmenajul: programatorii sunt, în cuvintele ei, „overthinkers și overworkers” și lucrează de multe ori peste ce li se cere. Încearcă să se limiteze la 6-8 ore pe zi, dar uneori ajunge la 12, iar zilele de efort mare le compensează apoi cu ritm mai redus.

Cu două săptămâni înainte de înregistrare, după două zile de lucru intens, a simțit că trebuie să se oprească pentru că nu mai putea dormi și și-a dat seama că nivelul de adrenalină și cortizol urcase. A ales să se odihnească, ca să nu ajungă la burnout.

Ce a învățat în sistemele enterprise: Jumbo și milisecundele care contează

Ai lucrat în sisteme complexe și în organizații internaționale. Ce te-a învățat mediul enterprise despre disciplină, arhitectură și responsabilitatea unui software folosit de milioane de utilizatori?

Prima lecție, spune Ioana, este să fii un om onest și să oferi cea mai bună calitate: dacă ai fost aleasă pentru un rol, clientul și-a arătat încrederea în tine. A doua este să gândești o problemă înainte s-o implementezi, cu decizii și cercetare pentru arhitectura care urmează, apoi să ții un mediu de lucru curat, ușor de întreținut și eficient.

A treia lecție: fiecare milisecundă contează într-un sistem folosit de milioane de oameni. A lucrat uneori cu 10.000 de utilizatori pe secundă și într-o aplicație financiară în care nu aveai voie să întârzii și nu aveai voie să greșești. Ca să fii de încredere, trebuia să livrezi calitate, să optimizezi și să fii atent la fiecare detaliu.

Care dintre proiectele la care ai lucrat te-a apropiat cel mai mult de e-commerce și ce ai înțeles atunci despre complexitatea lui?

Ioana a lucrat un an și jumătate pentru Jumbo din Olanda, pe platforma de comerț online a retailerului. Acolo a învățat cum se organizează comenzile, cum se fac estimări de stocuri pe trei săptămâni și cum se construiesc intervalele de livrare: ce comenzi se preiau dimineața și se livrează seara, ce comenzi se preiau seara și se livrează a doua zi dimineața.

Ideea pe care o repetau cei de acolo, povestește ea, era că produsele trebuie să ajungă la ușa clientului, altfel clientul poate coborî la magazinul de la colț și îi poate plăcea acolo. De aceea serviciile trebuiau să fie de cea mai înaltă calitate și cât mai ușor de accesat.

Magazinul la cheie, pluginurile și diferența dintre două lumi

Din interviu: „Adaug un strat, mai adaug un strat, mai adaug un strat.”

Cum arată realitatea unui comerciant mai mic, care nu are echipă tehnică, dar trebuie să-și administreze singur magazinul online?

Ioana intră într-o discuție pe care o numește mai sensibilă: magazinul la cheie. Dă exemplul unei prietene care a primit un astfel de magazin și nu a mai reușit să-l actualizeze tehnic. Când a trebuit să migreze aplicația pe o platformă nouă, migrarea a fost foarte lentă; Ioana a încercat să intre pe site și paginile se încărcau în câteva secunde.

Prietena nu a putut face optimizări, nu a putut încărca pluginuri sau aduce update-uri, iar serviciul s-a degradat. Rezultatul: pierderea unor poziții în căutări (era pe prima pagină, acum este pe a doua) și, în cele din urmă, pierderea de clienți. Experiența de la Jumbo, spune Ioana, a ajutat-o să o îndrume, iar de acolo a pornit ideea de a dezvolta o aplicație de nivel enterprise orientată pe nevoile unui comerciant din România.

Ai văzut diferența dintre lumea enterprise și lumea antreprenorului care încearcă să-și actualizeze singur magazinul. Ce au în comun cele două lumi și unde sunt complet diferite?

Structura e aceeași: comenzi, utilizatori, produse, stocuri. Diferența, spune Ioana, este că lumea enterprise înțelege mai bine ce înseamnă tehnologia, este bine informată, își cunoaște nevoile de performanță și eficiență și alege tehnologiile care le satisfac.

Comerciantul mic nu are această posibilitate: are de obicei un magazin la cheie sau o platformă în care își poate crea un cont și, pe termen lung, nu va ajunge la performanțele unui retailer de tip enterprise.

Care a fost momentul în care ai realizat că problemele comercianților români nu sunt doar probleme de utilizare a unei platforme, ci de arhitectură și de fundație tehnologică?

Momentul a venit când a început să dezvolte Vidgo și a făcut transferuri de date. A văzut atunci congestia din bazele de date, iar problemele prietenei ei au căpătat sens. Ioana povestește că, atunci când lucrurile nu sunt bine organizate, optimizarea înseamnă să renunți la o bază de date, s-o arhivezi pe cea veche și să faci noi transferuri ca să câștigi un pic de eficiență. Aceste mișcări, spune ea, pot aduce „reversul medaliei” și pot duce chiar la faliment.

Care este problema pe care ai auzit-o cel mai des la comercianții care folosesc de ani de zile o platformă de e-commerce?

Pe primul loc, securitatea. Mulți comercianți i-au spus că site-ul le este atacat de roboți, până la punctul în care accesarea lui arată că este indisponibil, de parcă n-ar fi fost niciodată online, și durează câteva secunde până apare din nou. Unii s-au plâns că au încercat să le fure datele.

Au urmat performanța, problemele de indexare în Google și dificultatea de a edita și actualiza produsele. Un comerciant i-a spus că le ia foarte mult până fac o modificare la un singur produs și că administrarea îi costă timp și bani.

De ce ajunge uneori o modificare aparent simplă (schimbarea unei reguli, adăugarea unei funcționalități sau actualizarea unui produs) să consume enorm de mult timp?

Depinde mult de arhitectura aplicației, răspunde Ioana. Aplicația poate fi bună în sine, dar pluginurile nu sunt dezvoltate neapărat de cel care a conceput aplicația și, în unele sisteme, folosesc aceleași tabele din baza de date pentru a-și stoca informațiile. Fiecare plugin adaugă un strat.

Comerciantul care încearcă apoi să dea înapoi o funcționalitate se poate trezi cu efecte asupra platformei, tocmai din cauza modificărilor pe care plugin-ul le-a făcut deja.

Este problema platformelor open source sau a modului în care sunt construite și administrate în timp?

Ioana crede că este o problemă de administrare și de felul în care sunt disponibile pluginurile noi. Un comerciant pornește cu funcționalități de bază, apoi vrea să crească, vrea factori noi, vrea un aspect mai bun, vrea animații. De obicei nu se fac estimări reale ale impactului, deși ar trebui testate în paralel consecințele: dacă afectează performanța, dacă sunt utile.

În multe cazuri, chiar și la platformele administrate sau open source, nu există o evaluare tehnică corespunzătoare.

Cum își verifică un antreprenor magazinul: PageSpeed, SEO, AEO, GEO

Din interviu: „De obicei verde înseamnă între 90 și 100.”

Poți dezvolta puțin partea de indicatori: cum te uiți tu la un site, cum îl evaluezi din punct de vedere al performanței și cum ar putea accesa asta fiecare antreprenor?

Ioana a observat că mulți dintre comercianții cu care a vorbit nu știau că există astfel de măsurători. Antreprenorii urmăresc cifra de afaceri, profitabilitatea, creanțele, salariile și taxele, dar mai rar semnalele SEO, AEO, GEO sau de viteză.

Recomandarea ei este instrumentul gratuit Google PageSpeed Insights, bazat pe Lighthouse: introduci domeniul site-ului, iar raportul oferă indicatori de la 0 la 100. Verde înseamnă, de obicei, între 90 și 100, iar dacă scorul este mai mic, raportul arată ce îl scade și cum poate fi optimizat.

Ioana consideră acceptabil ca imaginile sau videoclipurile să se încarce mai târziu. Neacceptabil este ca fișierele JavaScript care încarcă animațiile și fișierele CSS să blocheze încărcarea site-ului. Raportul arată și probleme de „best practices”, cum sunt butoanele care se suprapun peste alte elemente sau imaginile care „sar” din cauza animațiilor.

Aceste defecte afectează și „agentic browsing”, adică felul în care sistemele AI parcurg site-ul pentru crawling și indexare, dar și utilizatorul, care se întreabă cât de profesioniști sunt cei de la care cumpără.

Poate un comerciant să aibă în același timp control și simplitate, sau trebuie să aleagă între libertate și confort?

Ioana crede că le poate avea pe amândouă. Aici intervine Vidgo Technologies, platforma creată de ea. Un comerciant își face un cont în dashboard și poate alege o mașină virtuală, adică un hosting de la unul dintre furnizorii integrați, în funcție de nevoi: de la o mașină mică, de 4 GB cu 2 core CPU share, până la variante de 8, 16 sau 32 de unități, cu mult mai multă putere.

Aplicația pornește, spune ea, în cinci minute, iar baza de date rămâne a comerciantului, care are acces la propriile date. Echipa Vidgo veghează la securitate, la implementarea legală când apar reglementări, la SEO, la eficiență și la performanță, deci comerciantul are și partea de hosting, și partea managed, cu suport.

Ioana crede că multe magazine părăsesc platformele managed pentru că hostingul nu le mai satisface nevoile de performanță. Dacă ar migra la Vidgo, spune ea, nu ar mai avea această nevoie: au testat platforma cu 100.000 de produse, pe o mașină mică, de 4 GB de RAM, cu 2 CPU share, care costă aproximativ 8 dolari. Scopul testului, explică Ioana, a fost să arate că nu hostingul dă puterea aplicației, ci tehnologia din spate.

Greșeli la primul magazin online și întrebările dinaintea alegerii platformei

Din interviu: „Tehnologia este vehiculul afacerii tale.”

Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac antreprenorii atunci când își deschid primul magazin online?

Prima: toată lumea își dorește un site, așa că se duce la cineva care face site-uri pe recomandare, fără să înțeleagă diferența dintre agenție și platformă. Un comerciant, crede Ioana, trebuie să îmbine cunoașterea tehnică și tehnologică cu administrarea și promovarea.

Pentru că tehnologia este vehiculul afacerii, merită investit timp ca să înțelegi ce platforme există, cum servesc ele interesele tale și unde vei fi peste cinci ani: dacă platforma îți va fi utilă sau îți va aduce costuri de migrare.

Ce ar trebui să înțeleagă un antreprenor înainte să creadă că, odată lansat, magazinul se va administra singur?

Ioana vorbește despre un paradox: magazinele nu se administrează singure. Un magazin la cheie va funcționa, dar are nevoi tehnologice și lasă în urmă datorii tehnice care nu sunt acoperite dacă nu se intervine la timp.

Exemplul ei vine din propria meserie. Java-ul de acum 16-20 de ani, învățat în facultate, nu mai este cel pe care își dezvoltă ea platforma; există atât de multe optimizări de eficiență și securitate încât un update cel puțin o dată la 3-6 luni este, spune ea, „absolut imperativ”. A început Vidgo pe Java 17, folosește acum Java 21 și se gândește să treacă la versiuni mai noi.

La fel se întâmplă cu versiunile de PHP ale unui magazin la cheie: dacă tehnologiile avansează, trebuie să avanseze și platforma comerciantului.

Ar trebui un comerciant să devină specialist în tehnologie ca să conducă un magazin online?

Nu, crede Ioana, dar are nevoie de cunoștințe de bază. Poate apela la o platformă ca Vidgo sau la o echipă care să-i ofere platformă completă și consultanță. Ioana spune că îi place să facă și educație, pentru că domeniul este dificil, iar dacă intră în termeni tehnici, oamenii se pierd. De aceea e nevoie de un „handshake” între cele două lumi: limbajul adaptat înțelegerii comerciantului, iar partea tehnică făcută cât mai bine de specialist.

Dacă nu trebuie să știe să scrie cod, ce responsabilități tehnice ar trebui să înțeleagă un antreprenor?

Platforma trebuie să fie stabilă, rapidă și să aibă o securitate înaltă. La securitate, Ioana povestește o întâmplare personală: a plasat o comandă online la un comerciant și a lăsat un mic detaliu de livrare, util doar curierului, pe care îl avea la telefon. Ulterior a primit un apel de la persoane care păreau să cunoască prea multe despre ea, inclusiv numele ei, și au invocat un credit; detaliul respectiv nu i-a sărit atunci în minte ca fiind de pe acea platformă.

A fost, spune ea, o experiență traumatizantă; până la urmă a sunat la 112 și a înțeles despre ce era vorba. Concluzia ei: datele au fost furate din interiorul platformei, iar un comerciant trebuie informat despre asemenea riscuri, pentru că altfel își poate pierde afacerea și credibilitatea, cu postări negative pe rețelele sociale.

De aceea a introdus în aplicație sisteme de securitate de nivelul aplicațiilor financiare: HashiCorp Vault, Google KMS, JWT-uri semnate cu certificate digitale și chei generate aleatoriu. Furtul de date aduce nu doar probleme de reputație, ci și amenzi și procese.

Ce întrebări ar trebui să-și pună un antreprenor înainte să aleagă platforma pe care își va construi afacerea?

Prima întrebare: câte produse am? Ioana recomandă o simulare reală, cu atâtea produse câte vor fi în baza de date. Exemplul ei: o prietenă avea peste 7.000 de produse pe o platformă numită Biotube, iar în simulare, pe ambele platforme prin care trecuse, lucrurile mergeau extrem de greu. Trebuie să afli nivelul la care platforma nu mai servește optim clientul.

A doua: performanța și securitatea. A treia: confortul tău, adică cât timp îți ia administrarea și cât ar costa un alt om. Cercetarea este costisitoare, dar, spune Ioana, o investiție mai mare la început poate fi mai bună pe termen de cinci sau zece ani decât o platformă mai mică în care vei rămâne blocat, iar cercetarea e bine făcută împreună cu un expert.

Care este sfatul tău pentru un producător român care vinde astăzi offline și se pregătește să-și lanseze primul magazin online?

Ioana găsește fascinant cum online-ul deschide o piață mult mai mare pentru un comerciant offline. Entuziasmul e firesc, dar sfatul ei este să cerceteze și să fie orientat pe nevoile clienților, nu doar pe butonul de start: concurența există, iar mâine poate apărea cineva cu o platformă mai bună.

Ia în calcul și marketingul: dacă plătești reclame în Google sau în alte surse, cât de bine performează aplicația? Odată ce ai investit banii, un click trebuie să deschidă totul instant. La Vidgo, spune ea, paginile se deschid instant, chiar și fără cache de browser, iar partenerii care au testat aplicația au încredere în ea la nivel național și internațional. În plus, e important să ai un om, sau o echipă, care răspunde nevoilor tale și implementează soluții în aplicație: „tehnologia este făcută pentru oameni”.

Motorul de Ferrari și caroseria: performanță, design și funcționalități

Din interviu: „Degeaba pui într-o Lada motor de Ferrari, pentru că nu o să cumperi o interfață care arată ca o Lada.”

Magazinul este frumos, va vinde: adevărat sau fals?

„Și adevărat, și fals”, răspunde Ioana: oamenii sunt persoane vizuale și le place să vadă. Degeaba pune ea un motor de Ferrari în spate dacă interfața arată ca o Lada, iar invers nu funcționează nici ea. Tehnologia și interfața grafică trebuie să lucreze împreună.

În Vidgo, spune invitata, motorul este construit cu cât mai multe „pistoane” pentru performanță: caching agresiv al produselor cu Redis, Java 21 și PostgreSQL. Peste el vine interfața: skin-urile sunt preseturi ale căror culori, fonturi și dimensiuni pot fi editate, iar pentru ceva suplimentar comerciantul le poate personaliza cu AI.

Ioana spune că a evaluat interfața astfel încât JavaScript-ul să nu blocheze încărcarea paginii și să respecte cerințele de headere și de parcurgere a informațiilor, atât pentru utilizatori, cât și pentru agenții AI care indexează site-ul.

Cu cât ai mai multe funcționalități, cu atât magazinul online este mai bun?

Nu neapărat. Funcționalitățile vin în ajutorul comerciantului, dar o funcționalitate nouă nu trebuie să încetinească niciodată site-ul. Trebuie „pusă în sertarul ei” astfel încât să nu afecteze performanța. Chiar și o animație care face aplicația să arate „wow” trebuie evaluată ca timpul de încărcare și blocking time-ul măsurate de Google să rămână mici și să nu ajungă pe roșu.

Ioana dă exemplul unui comerciant cu care a discutat recent despre importanța elementelor de administrare, precum un sistem ERP care actualizează automat stocurile și descrierile. Sistemul e util, dar nu trebuie să congestioneze site-ul; din păcate, spune ea, asta se întâmplă adesea după ce se adaugă un add-on, un plugin sau o animație nouă.

Dacă magazinul se încarcă bine pentru mine, se va încărca bine pentru toți clienții?

Nu. Google PageSpeed folosește, la testare, dispozitive mai slabe tehnologic și rețele mai lente, la fel cum a procedat și Ioana când și-a testat aplicația. Un site nu se încarcă pe telefon, pe date mobile, la fel de repede ca pe wifi. Comerciantul se uită la propriul site pe calculator și i se pare rapid, dar nu este neapărat așa și pentru alt utilizator.

Datoria tehnică: când nimeni nu mai îndrăznește să modifice codul

Din interviu: „Degeaba marketingul îți aduce oameni pe site, dacă pe site lucrurile se blochează.”

Ai lucrat cu sisteme mari și complexe. Care este una dintre cele mai dificile probleme pe care le-ai întâlnit: codul legacy sau datoria tehnică?

Codul legacy nu este neapărat o problemă, ci datoria tehnică, explică Ioana: neactualizarea sistemelor la noile tehnologii sau o implementare ineficientă, greu de administrat. Exemplul ei: ai o listă de 10 produse de actualizat și, în loc de o actualizare în lot, sistemul face un apel pentru fiecare, ca și cum ai suna pe fiecare om în parte să-i transmiți aceeași informație, când ai putea face un singur apel de grup.

Astfel de neoptimizări în lucrul cu baza de date și cu algoritmii le-a găsit de multe ori.

Uneori asta duce la refactorizarea completă a sistemului. Ioana povestește despre o companie din Marea Britanie al cărei cod era poreclit „Dragon”, pentru că era atât de încâlcit încât orice modificare putea strica altceva; aceeași funcționalitate era implementată în zece locuri. A preluat partea de back-end, cu puțin ajutor la funcționalități noi, iar după refactorizare compania a avansat, spune ea, spre sute de milioane de euro profit după lansare, într-o perioadă în care tehnologia era nouă și în vogă.

Cum se ajunge ca o aplicație care la început funcționa bine să devină, după câțiva ani, atât de complexă încât oamenilor să le fie teamă să modifice ceva?

Ioana a trăit situația și în aplicații enterprise. Pluginurile nu sunt statice: se adaugă, se șterg, apare o versiune nouă, se face update. Se creează fricțiune în timp și funcționalități greu de administrat, iar așa apare datoria tehnică.

Foarte des, oamenii ajung să decidă să reconstruiască site-ul de la zero. Este chiar trendul, spune Ioana: mulți comercianți, cu care a vorbit, reconstruiesc magazinul pentru că ce au nu mai merge și trebuie să investească în versiuni mai noi și în migrări costisitoare.

Cum s-a născut Vidgo Technologies

Din interviu: „Eu vreau ca noi, ca țară, să luăm medalia asta în e-commerce.”

În ce moment ai spus „nu mai vreau să repar probleme existente, vreau să construiesc o alternativă”?

După Jumbo Olanda, Ioana acumulase experiență: înțelegea cum se organizează o bază de date de e-commerce care merge foarte rapid și administrează stocuri în volume mari. Împreună cu persoana potrivită din anturaj, pentru care la început a întrebat din empatie „cât de greu poate fi?”, a început să dezvolte platforma. Dacă a putut la Jumbo, s-a gândit, cât de greu poate fi să livreze o platformă completă?

Pe parcurs și-a dat seama că este o oportunitate de business, orientată în primul rând către comercianții din România. În opinia ei, România este mai degrabă o țară de „brain farming”, în care inteligența oamenilor este folosită, dar în care sunt puțini cei care dezvoltă produse tehnologice de la zero în companii de produs românești. Asta o motivează: vrea ca țara să exceleze și în e-commerce, nu doar în sport, tocmai acum, când transformarea digitală europeană pune accent pe produsele locale.

De aceea a făcut platforma cu versiune .com, în engleză, pe lângă versiunea .ro: își propune să o lanseze la nivel european și să facă România mândră.

Despre outsourcing, produse digitale românești și curajul de a construi propriul produs

Gazda amintește că a creat în trecut o echipă de IT cu clienți din vestul Europei și că românii au competențe foarte bune. Una este însă să lucrezi în outsourcing la proiectele în care alții investesc sute de milioane de euro, și alta să-ți creezi propriul produs, în care investești timp și bani. Astăzi, notează Adrian Ambrose, produsele digitale românești se pot număra pe degete, dar în ultima perioadă apar antreprenori tot mai curajoși.

Ioana adaugă o paranteză: în toate corporațiile mari cu care a colaborat, cel puțin unul dintre colegi era român. Spune că Vidgo are un partener în România, specializat în actualizarea automată a produselor, care lucrează cu un marketplace local, și că cele două companii își analizează reciproc platformele și se completează.

În opinia ei, momentul este oportun și din cauza AI-ului, care „ajută industria, dar în același timp o decimează”: cine îl îmbrățișează îl poate folosi ca oportunitate, deși drumul de la produs la clienți presupune analize de piață, marketing, vânzări și suport.

Sub capotă: Java, Spring, Redis și PostgreSQL

Din interviu: „Un algoritm este previzibil, nu halucinează.”

Care a fost principiul tehnic de la care ai pornit și de ce ai ales să construiești fundația cu tehnologii mature, folosite în sisteme enterprise?

Ioana spune că a analizat sistemele enterprise ca să înțeleagă principiile lor și motivele pentru care majoritatea companiilor din Forbes 500 folosesc Java, Redis și Postgres. E-commerce-ul, observă ea, a devenit mai complicat: se pune accent pe analiza datelor, ceea ce înseamnă volume mari de date stocate, uneori pre-randate, pentru că nu poți interoga baza de date de fiecare dată fără să pierzi performanță și experiență pentru utilizator.

Pentru ea, baza de date a fost principiul fundamental al aplicației. PostgreSQL este folosit în multe sisteme bancare, în aplicații mature și este foarte rapid. Java i-a venit firesc, fiind dezvoltatoare Java, dar a ales-o și pentru eficiență și pentru faptul că este bine întreținută.

Spring, explică ea, este administrat de Broadcom. Când au apărut recent alerte de securitate în Spring, Broadcom a investit foarte mulți bani ca să le rezolve, iar ea poate adăuga corecturile în aplicație imediat ce sunt publicate, lucru care, crede ea, nu se întâmplă în alte sisteme, mai ales open source, unde cineva trebuie să-și amintească să facă update.

În livrare, Ioana lucrează după modelul agile din sistemele enterprise: fiecare bucată este testată în integrările existente și se dezvoltă în pași mărunți, nu cu o funcționalitate mare adăugată dintr-odată. Redis este folosit pentru caching, ca produsele și listele de produse să nu ceară mereu baza de date, pentru că interogările sunt costisitoare. În fine, la securitate a adăugat HashiCorp Vault și Google KMS, ca să se asigure că datele sunt în siguranță.

Cât a durat construcția Vidgo până acum?

Ioana a început acum doi ani și jumătate, când instrumentele AI erau mult mai rudimentare. Aproximativ 70% din aplicație a fost dezvoltată aproape manual, mai ales nucleul: crearea contului, administrarea parolelor, plasarea comenzilor, listarea și editarea produselor. Apoi a trecut treptat la sisteme AI mai avansate, impunând reguli stricte: fiecare modificare a fost evaluată, iar când calitatea codului nu-i plăcea, intervenea manual sau îi cerea AI-ului să schimbe, având în memorie instrucțiuni clare și rigide.

Cei doi ani și jumătate nu au fost continui, pentru că a avut și proiecte enterprise, dar cumulat, spune ea, înseamnă puțin peste un an de muncă neîntreruptă, în standardul de opt ore pe zi.

Care a fost una dintre cele mai importante lecții pe care le-ai învățat construind Vidgo?

Să nu subestimeze SEO, AEO și GEO. La început, pentru ea contau comenzile, performanța și curățenia codului, adică lucrurile care contează pentru un om tehnic. A ieșit apoi din spatele laptopului și a avut o discuție reală cu o persoană din domeniu: a învățat ce înseamnă să ai un magazin online și ce dureri are un antreprenor, iar de acolo au rezultat direcții noi de dezvoltare, integrate astăzi în aplicație.

De ce PostgreSQL ca bază de date?

Ioana spune că un nivel mai sus de Postgres este foarte greu de ajuns. Nu îl demonizează pe MySQL, dar acesta nu i-a satisfăcut nevoile, de exemplu pentru geolocație și pentru tokenizarea căutărilor avansate: dacă cauți un cuvânt în forma lui articulată sau la plural, în spate este un algoritm care știe să-l transforme și să găsească produsul. Asemenea funcționalități, spune ea, lipsesc din celelalte sisteme.

În plus, PostgreSQL servește bine volume mari de date. Pentru o bază de date optimizată, un milion de produse n-ar trebui să fie o problemă, iar 100.000 de produse sunt „nimic”. MySQL și MariaDB sunt prezente în majoritatea sistemelor de e-commerce, dar ea a considerat că PostgreSQL oferă mai multă creștere pe termen lung, inclusiv spre NoSQL și alte sisteme avansate.

Ce tipuri de platforme folosesc astăzi majoritatea producătorilor și antreprenorilor români pentru magazinele online?

Fie platforme managed, pe care Ioana spune că nu vrea să intre în competiție cu ele, fie open source, cu un punct comun: PHP și MySQL sau MariaDB, administrate prin panouri mai simple sau mai complexe, cu JavaScript, HTML și CSS. Nu crede că pot servi la nivel enterprise. Din cauza asta, unele magazine ajung la un nivel la care platforma le împiedică creșterea, migrează și plătesc echipe mari să le dezvolte soluții alternative.

Clientul ideal, migrarea fără panică și testele de performanță

Din interviu: „Acest site este indisponibil: cred că este coșmarul fiecărui comerciant.”

Care este clientul tău ideal? Începând de la câte produse sau comenzi ar trebui un antreprenor să iasă din zona platformelor standard și să încerce Vidgo?

Ioana descrie două categorii. Prima: comerciantul cu minimum 500 de produse integrate în platformă, care crește și are nevoie de scalabilitate continuă, pentru că baza de date mai mare aduce probleme de performanță. A doua: comerciantul care nu are neapărat multe produse, dar are mulți utilizatori și trafic foarte mare. Vorbește despre aproximativ o mie de comenzi pe zi, despre o campanie care devine virală sau despre Black Friday.

Pentru toți, „site-ul indisponibil” este coșmarul: ai nevoie de platformă exact când vrei să vinzi mai mult. Aici intervine Vidgo, spune ea, oferind performanță și scalabilitate la momentul în care comerciantul are cea mai mare nevoie.

Dacă cineva vrea performanță și scalabilitate, cum vă poate contacta?

Pe vidgotech.com, pe pagina de Facebook cu același nume și pe LinkedIn, unde sunt datele de contact. Ioana spune că poate organiza o discuție în care să arate cum ar arăta magazinul comerciantului: pornește magazinul în cinci minute și oferă chiar acces la mediul de test, ca să se convingă singur. Crede că diferența se simte după o experiență live.

Presupunem că un comerciant decide să schimbe platforma. Care este cea mai mare frică a lui și cum o rezolvați?

Frica principală, spune Ioana, este pierderea pozițiilor din SEO, pentru că la migrare se schimbă link-urile, fiecare platformă având un alt format de URL-uri, dar și apariția unor probleme tehnice care să blocheze comerciantul.

În migrarea de la PrestaShop la propria aplicație, procesul a decurs așa: produsele sunt încărcate, dar sistemul nu trece imediat live, ci rămâne în paralel, iar domeniul funcționează în ritmul lui. Echipa migrează datele împreună cu partenerul românesc, verifică dacă produsele și datele sunt corecte și face redirecționările: fiecare adresă veche primește corespondentul ei, ținând cont de link-urile din reclame și de poziții, pe baza sitemap-urilor și a bazei de date a comerciantului.

Ioana notează că Google nu mai penalizează o redirecționare, de exemplu atunci când un mic detaliu din link s-a schimbat.

Comutarea domeniului este ultimul pas și poate fi făcută într-o seară foarte târzie, fără trafic, ca eventualele probleme să nu afecteze comerciantul.

Poți garanta că pozițiile din Google rămân identice după migrare?

„Aici este discutabil”, răspunde Ioana. Poate garanta că tehnologia oferă ce are nevoie comerciantul și că, prin testele făcute înainte de migrare, calificativele sunt maxime, verzi, între 90 și 100 de puncte. Nu poate însă răspunde de trendurile de indexare ale Google, care se schimbă.

Ce poate oferi este ajutor: în aplicație există un sistem AI de autocompletare a elementelor SEO și o evaluare cu punctaj între 0 și 100, care arată dacă un produs, o categorie sau un producător satisfac exigențele SEO sau mai au ceva de completat. Platforma are, spune ea, texte pregătite pentru LLM-uri și roboți, pentru indexare, AEO și GEO; dacă trendul se schimbă, echipa trebuie să se adapteze, iar adaptarea poate dura puțin.

Ați testat catalogul Vidgo cu volume mari? Ce ați vrut să demonstrați prin acest test?

Primul test a fost încărcarea a 5.000 de produse cu toate datele aferente: descrieri, detalii SEO, nume, atribute. Au vrut să vadă unde se află din punct de vedere al performanței și să le arate comercianților că soluția este la înălțimea așteptărilor. Datele s-au încărcat în sub 3 secunde, iar Ioana consideră o „mega performanță” actualizarea a 5.000 de produse odată în sub 3 secunde.

Apoi a făcut un mediu de test cu peste 100.000 de produse în baza de date și a repetat testele: performanțele nu au scăzut. Cifra, spune ea, acoperă aproape toată gama comercianților mici și mari din România și chiar din Europa, pentru că peste 100.000 de produse un magazin devine, de obicei, marketplace.

Funcționalități și rolul AI-ului în e-commerce

Din interviu: „Nu cred că AI-ul poate funcționa fără evaluarea umană.”

Ce funcționalități pot găsi antreprenorii în platformă și cum funcționează? Cum gestionați stocurile, facturile, coșurile abandonate?

Ioana începe cu coșurile abandonate. Un utilizator adaugă produse în coș, dar este distras sau are nevoie de mai mult timp ca să se decidă. Vidgo trimite un e-mail sau o notificare de reamintire, configurabilă după dorința comerciantului, iar de multe ori, spune ea, reamintirea se transformă într-o comandă.

Dacă o plată cu cardul eșuează, clientul primește un mesaj prin care i se spune să reia plata sau să aleagă altă metodă. Alte funcționalități sunt follow-up-urile și recenziile, sisteme automate care mențin legătura cu clientul în timp. După plasarea comenzii există emitere automată a facturilor.

Partea de facturare, spune Ioana, este încă doar parțial automatizată. Au fost implementate fișierele XML de tip e-Factura, care pot fi descărcate și încărcate automat în platformele de facturare. Înainte de descărcare pot fi validate, pentru că au preluat de pe site-ul ANAF toată logica de validare XML, ca factura emisă să fie conformă.

Mai nou, aplicația permite editarea categoriilor, a produselor și a producătorilor cu SEO asistat de AI. Ioana nu mai crede necesare cursurile avansate de SEO în forma lor veche, având în vedere că tehnologia poate completa munca repetitivă. Apoi sunt skin-urile, „partea fun”, care îi dau comerciantului flexibilitate: fiecare are o viziune despre cum ar trebui să arate afacerea, iar echipa de marketing sau grafică poate edita aspectul după preseturi.

Cu o „steluță”: fiecare editare trebuie testată, ca să nu încarce site-ul cu JavaScript, CSS sau fișiere prea mari.

Cum vezi evoluția AI și ce rol ar trebui să aibă în e-commerce? Unde ar trebui folosit și unde nu?

Ioana a auzit sugestii de felul „să punem AI-ul să ne mărească prețurile cu 20% pe o categorie”, dar nu înțelege de ce, când există algoritmi care rezolvă problema mai rapid și gratuit, și chiar există în aplicația ei. Atunci când poate implementa un algoritm, îl alege pe el: „un algoritm este previzibil, nu halucinează, nu dă răspunsuri relative, ci exacte”, iar în sisteme precum prețurile este nevoie de rigoare.

Vidgo are un partener din Cehia pentru competitivitatea prețurilor pe piață și un sistem de actualizare automată a produselor, dar și acestea, spune ea, cer prudență și evaluare. Ioana nu crede că AI-ul poate funcționa fără evaluare umană: poate ajuta la anumite analize și predicții, dar hipermarketurile precum Jumbo aveau acum 20 de ani sisteme care rulau calcule la oră fixă pe stocuri, prețuri și transport, de pildă ca un camion să nu plece pe jumătate gol, fără să aibă nevoie de AI.

Ar prefera implementarea clasică înainte de AI, deși nu desconsideră AI-ul generativ. În aplicație l-a folosit tocmai în SEO și în skin-uri și crede că poate fi adaptat și în alte ajutoare pentru administrarea afacerii.

Instrumente, modele și motivație

Ce folosești personal pentru codare: ChatGPT, Claude sau altceva? Ți-ai construit prompturi sau un mod propriu de lucru?

Folosește în principal Claude, în special ultima versiune, căruia îi poate lăsa task-uri repetitive sau pe care le-a rezolvat deja. Are reguli stricte, iar modelul este „antrenat” pe stilul ei de dezvoltare. La anumite sarcini folosește și Codex de la OpenAI, mai ales pe partea de grafică, unde, spune ea, este mai creativ și mai generativ.

Concluzia: „nu există un AI rău sau un AI bun, ci un AI specializat” (Codex pentru grafică, Claude pentru task-uri de coding pe back-end, pe care le înțelege foarte bine). Merg mână în mână, dar neapărat supravegheate.

Ce antreprenori români apreciezi?

Ioana apreciază faptul că România a ajuns comparată cu un fel de Silicon Valley și că poate oferi servicii la nivel internațional, la care lumea este impresionată. Dă exemplul Bitdefender, un produs de care este mândră, pe care îl folosește și al cărui birou din Cluj e aproape de locuința ei. Oamenii de acolo, spune ea, au reușit să facă un ecou în lume, iar acolo vrea să ajungă și ea.

Este destinul tău, este menirea ta?

„Este o parte din menirea mea”, răspunde Ioana: viața ei are și alte componente, dar crede în a servi oamenii într-un mod optim și în a veni cu tehnologie care le rezolvă problemele. Spune că este una dintre plăcerile vieții ei și îi dă dopamină; când un produs funcționează rapid și afișează corect ce își dorește ea, simte că nu îmbătrânește. Lucrul acesta o face să crească și să vrea să meargă mai departe.

De la dezvoltator angajat la fondatoare: clienți, mentori și parteneri

Din interviu: „Pentru mine există doar o direcție înainte.”

Care a fost cel mai mare client pentru care ai lucrat și cea mai complexă problemă pe care ai rezolvat-o?

Ioana alege un proiect pentru o companie de tehnologie care dezvoltă o aplicație SD-WAN, de optimizare a traficului și rutare pe internet. A lucrat un an și jumătate la platforma lor și a primit un cod legacy foarte greu de înțeles, fără documentație. Rămasă o clipă perplexă de încrederea primită (fusese recomandată prin introducere caldă), a lucrat aproape singură pe back-end, a restaurat performanța aplicației și a adăugat funcționalități noi.

Aplicația a intrat în „shadow deploy” la câțiva utilizatori, apoi gradual live și, după un an și trei luni, în full deploy pentru toți. Feedbackul a fost extrem de pozitiv, iar compania, spune ea, a ajuns la un profit de 700 de milioane de dolari, cu marketingul și munca ei întâlnindu-se „mână în mână”.

Ascultându-te, încă nu e clar care este drive-ul tău: de ce ai luat-o de la zero cu un produs propriu și o echipă mică?

Ioana a început ca angajată într-o companie din România, unde a primit șansa de a intra pe piață. Încă de la primul proiect a avut succes: era prejunioară, dar a lucrat la una dintre cele mai importante părți, agregarea de date, pentru o companie care livra reclame online și avea nevoie de un agregator pentru facturare și targetare mai bună.

După un an de lucru aplicația a intrat live și, spune ea, a dublat veniturile companiei, ceea ce a dus la o vânzare ulterioară către Facebook, pentru jumătate de miliard de dolari. Ioana plecase deja la altă companie.

A urmat freelancingul, mai întâi pentru niște elvețieni, ca contractor trimis acolo unde era nevoie, apoi pe cont propriu, de aproximativ cinci ani și jumătate. „Mi-am luat inima în dinți și am zis: asta sunt, eu sunt Ioana Dinu, pot să fac.” Livrase deja produse de 700 de milioane, iar la Jumbo a învățat să se promoveze, ce înseamnă lead generation și cum e să interacționezi cu clienți reali.

Când s-a apucat de Vidgo, spune ea, s-a întrebat „ce poate fi atât de greu?”. Nu dezvoltarea aplicației a fost grea, pentru că sunt sisteme standard, ci volumul de muncă și gândirea amplă a arhitecturii. Și-a luat un an liber, benevol, la sfârșitul lui ianuarie, ca să finalizeze produsul; acum sunt doi ani. Ajunsese la un nivel de 80% dezvoltat, lipseau partea grafică, unele optimizări și mici funcționalități.

A renunțat să preia contracte noi: să se întoarcă la un rol de angajat ar simți-o ca pe o retrogradare, iar pentru ea există doar o direcție înainte.

Ai început ca angajată, apoi ca intrapreneur, iar acum ai un business în care trebuie să construiești vânzări și marketing. Te motivează?

Marketingul este, pentru un om tehnic, o mare dificultate, recunoaște Ioana. Este la podcast pentru că expunerea publică poate ajuta promovarea și conștientizarea că se poate mai bine. Cold calling-ul, spune ea, este unul dintre cele mai demotivante moduri de a promova un produs, deși sunt deja în discuție cu șapte potențiali comercianți care au problemele descrise și vor să treacă la următorul nivel.

Există, așadar, cerere, interes și înțelegere în piață. Ioana își dorește să promoveze produsul, dar și să crească ea însăși în prezentarea lui și în dezvoltarea afacerii.

Cine te ajută în partea de business?

Ioana are un partener din Africa de Sud, de origine olandeză, cu 18 ani de experiență în mediul internațional, care a ajutat-o enorm atât tehnologic, cât și în dezvoltarea afacerii: contracte, sugestii, mentorat și sprijin moral. Împreună au un plan și un roadmap bine stabilite, atât pentru contracte, cât și pentru colaborările următoare, iar el a încurajat-o să dezvolte aplicația la nivel internațional.

Dintr-o astfel de direcție, spune Ioana, sunt în contact cu o companie din Cehia care cercetează piața și verifică dacă prețurile sunt competitive. Din colaborare a rezultat una cu partenerul românesc pentru optimizarea produselor: actualizare, stocuri, descrieri, SEO.

Acesta lucrează cu mari hipermarketuri, cu lanțuri de farmacii și cu un mare marketplace din România și a trecut Vidgo pe site-ul lui ca partener, după ce s-au logat în aplicație, au adăugat produse și au făcut căutări. Cei de acolo i-au spus că văd în spate „o muncă titanică”, ceea ce, spune Ioana, înseamnă încredere la nivel național și internațional.

Mai este în discuție o potențială colaborare cu o companie de marketing din Elveția. În Germania, Austria și Elveția, explică ea, legile cer ca datele clienților să nu meargă pe servere externe, iar Vidgo poate asigura un astfel de hosting prin furnizorii cu care lucrează, motiv pentru care își propune să se extindă acolo.

Fabricat în RO, produse românești și un hub antreprenorial

Din interviu: „Simt nevoia asta câteodată: să știu de la cine pot să-mi cumpăr o brânză sau un ulei de calitate presat la rece.”

Cum vezi, cu ochiul tău de specialist, platforma Fabricat în RO și comunitatea din spate?

Ioana o descrie drept o platformă „extrem de frumoasă” și crede că lipsește un pic de promovare pentru ideea de „fabricat în România”. Exact aici s-au conectat, spune ea. Pe lângă dezvoltarea propriului business, își dorește, pe partea de produse românești și hub-uri locale, ca producătorii autorizați să-și poată încărca produsele și să se conecteze cu oamenii care au nevoie de ele.

Simte și ea nevoia asta: să știe de la cine poate cumpăra o brânză sau un ulei presat la rece, ori un săpun făcut din ingrediente naturale. De aceea vrea să dezvolte și partea de marketplace, chiar benevol sau într-un mod cât mai accesibil, ca să ofere comercianților posibilitatea de a ajunge la o piață mai mare decât cea agroalimentară. Comenzile online, observă ea, ne ajută să ne satisfacem nevoile într-o viață aglomerată.

A fost, în cuvintele ei, „un clip foarte fain” între cele două proiecte: pe platformă a descoperit comercianți de la care cumpără și care sunt prezenți și în hipermarket. Se bucură că își pot promova serviciile și că există un hub antreprenorial care „începe să se simtă ca o familie”.

Gazda sintetizează: Vidgo se adresează, în primul rând, comercianților cu magazin online de peste 500 de produse și multe comenzi pe zi, care au nevoie de scalabilitate, și, în al doilea rând, partenerilor prin care poate ajunge la aceiași clienți: agenții de marketing, distribuitori și alte firme care lucrează cu antreprenori. Adrian Ambrose le cere agențiilor de marketing să sprijine un antreprenor la început de drum, care „merită toată admirația și toată stima”.

De unde ai venit la Iași?

Ioana a venit din Borșa, Maramureș, după aproximativ cinci ore de condus. Iașiul îi este foarte drag, îl pune printre cele mai frumoase orașe, alături de Brașov și Sibiu, și îi plac Palatul Culturii, centrul și autenticitatea moldovenilor. Pentru ea, drumul a meritat.

Spune că a cunoscut și alți antreprenori români, unii chiar din zona e-commerce-ului, iar interacțiunea cu gazda a fost foarte pozitivă. Din discuțiile cu comercianții pe care i-a sunat a înțeles că trebuie să explice mai clar ce oferă: „Construiesc site-uri de e-commerce de la zero, cu performanță maximă și securitate maximă”, iar interfața grafică și platforma de e-commerce de la zero sunt incluse în servicii.

Cuvânt de încheiere

Adrian Ambrose îi propune să se revadă după un an, ca povestea Vidgo din 2026-2027 să fie înregistrată, apoi poate și în 2031. Ioana răspunde că lucrează în domeniu din 2014 și că proiectul ei este gândit pe termen lung, într-atât încât se gândește să-l lase moștenire dacă nu va reuși să facă totul singură.

Ce rămâne după interviu: cum verifici un magazin online înainte să-l alegi

Dincolo de povestea fondatoarei, interviul conține o listă de verificări pe care orice antreprenor le poate face înainte de a alege sau de a schimba o platformă. Pe baza celor spuse de Ioana Dinu, ordinea ar putea fi aceasta:

  1. Simulează cu numărul real de produse. Încarcă date de test cât catalogul tău și vezi la ce nivel platforma nu mai răspunde bine.
  2. Rulează Google PageSpeed Insights. Urmărește scoruri între 90 și 100 și verifică ce blochează încărcarea: JavaScript, CSS, elemente care se suprapun.
  3. Testează ca un client, nu ca administrator. Pe telefon, pe date mobile, nu doar pe calculator, pe wifi.
  4. Întreabă cine face actualizările. Versiunile limbajului și ale bibliotecilor se schimbă, iar un update o dată la 3-6 luni este, spune Ioana, imperativ.
  5. Cere detalii despre securitate și conformitate. Unde se păstrează datele, cum sunt protejate cheile, cine răspunde de noile reglementări.
  6. Pregătește migrarea înainte să ai nevoie de ea. Redirecționări, sitemap-uri, un mediu paralel de test și comutarea domeniului la final, într-un interval fără trafic.

Întrebări frecvente despre Ioana Dinu și Vidgo Technologies

Cine este Ioana Dinu?

Ioana Dinu este arhitect software cu peste 15 ani de experiență, absolventă a Facultății de Informatică în limba engleză de la Universitatea Babeș-Bolyai. A lucrat pentru clienți internaționali în proiecte enterprise, iar acum este fondatoarea Vidgo Technologies, o platformă de e-commerce făcută în România.

Ce este Vidgo Technologies?

Vidgo Technologies este o platformă de e-commerce construită de Ioana Dinu pentru comercianții români și europeni. Combină vitrina magazinului, administrarea și partea de server într-o singură aplicație, găzduită la furnizori de hosting integrați, cu suport managed, SEO asistat de AI și emitere automată de facturi.

Câte produse poate susține Vidgo, potrivit testelor?

Potrivit Ioanei Dinu, platforma a încărcat 5.000 de produse cu toate datele aferente în sub 3 secunde și a rulat un mediu de test cu peste 100.000 de produse, pe o mașină virtuală de aproximativ 8 dolari, cu 4 GB de RAM, fără scăderi de performanță. Cifrele sunt declarate de fondatoare, nu verificate independent.

Pentru ce tip de comerciant este potrivit Vidgo?

Ioana Dinu descrie două profiluri: comercianții cu cel puțin 500 de produse și nevoie de scalare continuă, respectiv cei cu trafic foarte mare, de exemplu aproximativ o mie de comenzi pe zi, campanii virale sau Black Friday.

Ce este PageSpeed Insights și ce scor este considerat bun?

Google PageSpeed Insights este un instrument gratuit care analizează un site și dă scoruri de la 0 la 100. Potrivit Ioanei Dinu, verde înseamnă, de regulă, între 90 și 100, iar raportul arată concret ce elemente încetinesc încărcarea și cum pot fi corectate.

Ce înseamnă SEO, AEO și GEO pentru un magazin online?

SEO înseamnă optimizarea pentru motoarele de căutare clasice, AEO pentru motoarele care oferă răspunsuri directe, iar GEO pentru instrumentele generative de tip AI. Pentru un magazin, toate trei cer o structură clară a paginilor, date complete despre produse și un site rapid, pe care roboții să-l poată parcurge.

Cum se face migrarea de pe altă platformă fără a pierde poziții în Google?

Potrivit Ioanei Dinu, produsele se încarcă întâi într-un mediu paralel, datele se verifică, iar adresele vechi sunt redirecționate către cele noi pe baza sitemap-urilor și a bazei de date. Domeniul se comută ultimul, de obicei seara târziu. Poziția din Google nu poate fi garantată.

Ce tehnologii folosește Vidgo?

Ioana Dinu spune că platforma folosește Java 21 cu Spring, PostgreSQL pentru baza de date, Redis pentru caching, iar pentru securitate HashiCorp Vault, Google KMS și JWT-uri semnate cu certificate digitale.

De ce nu lasă Ioana Dinu AI-ul să stabilească prețurile?

Pentru că, în opinia ei, un algoritm este previzibil și dă răspunsuri exacte, pe când AI-ul generativ poate „halucina”. În sisteme precum prețurile, spune ea, ai nevoie de rigoare și de evaluare umană, iar AI-ul generativ este folosit în Vidgo la SEO și la personalizarea aspectului.

Cum poate fi contactată Ioana Dinu pentru Vidgo?

Prin site-ul vidgotech.com, pe pagina de Facebook și pe LinkedIn, unde Vidgo Technologies are conturi cu același nume. Ioana spune că poate porni un magazin demonstrativ în cinci minute și poate oferi acces la un mediu de test.

Citește și