Ignatul se ține pe 20 decembrie, de Sfântul Ignatie Teoforul. În 2026 cade într-o duminică. Este ziua în care, după tradiție, se taie porcul pentru Crăciun. Din el se fac cârnați, tobă, caltaboș, piftie, jumări, untură și afumături, cât să ajungă pentru masa de sărbători și pentru toată iarna. Mai jos găsești obiceiurile zilei, ce preparate se fac din fiecare parte a porcului, rețeta de pomana porcului și cum îți pregătești masa de Ignat chiar dacă stai la bloc și nu tai porc.
Pe scurt: Ignatul 2026 este duminică, 20 decembrie, cu cinci zile înainte de Crăciun (vineri, 25 decembrie). Porcul se taie dimineața devreme, se pârlește, se transformă în preparate în aceeași zi, iar seara se ține „pomana porcului”, cu tochitură, mămăligă și vin sau țuică fiartă. Dacă nu tai porc, poți pune pe masă aceleași gusturi cu afumături și mezeluri de la producători români.
| Întrebare | Răspuns scurt |
|---|---|
| Când e Ignatul în 2026? | Duminică, 20 decembrie |
| Ce sfânt se sărbătorește? | Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul |
| Ce se face de Ignat? | Se taie porcul și se pregătesc preparatele pentru Crăciun |
| Ce se mănâncă seara? | Pomana porcului: tochitură cu mămăligă, murături și ou ochi |
| Cu cât timp înainte de Crăciun? | 5 zile, suficient pentru afumare și pentru piftie |
| Cade în post? | Da, în Postul Crăciunului (15 noiembrie – 24 decembrie) |
Ce este Ignatul și de ce se taie porcul pe 20 decembrie
Pe 20 decembrie, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Ignatie Teoforul, episcop al Antiohiei, mort ca martir la Roma la începutul secolului al II-lea. Tot din această zi începe înainte-prăznuirea Nașterii Domnului. În tradiția populară românească, ziua a primit numele de Ignat sau „Ignatul porcilor” și a devenit momentul în care gospodăriile taie porcul crescut peste an. Data nu este aleasă întâmplător. Cu cinci zile înainte de Crăciun, frigul de afară ține carnea proaspătă, iar timpul ajunge exact cât să se facă afumăturile, să se lege piftia și să se umple cârnații.
Ignatul cade în Postul Crăciunului, care ține de la 15 noiembrie până pe 24 decembrie. De aceea, la sat, carnea se pregătea de Ignat pentru masa de Crăciun, nu pentru a fi mâncată atunci. Excepția era „pomana porcului”, masa de seară oferită celor care au ajutat la tăiat. Biserica recomandă păstrarea postului până la Crăciun, așa că fiecare familie decide cum împacă tradiția culinară cu cea religioasă. Pentru zilele de post care urmează, vezi ce mănânci în Postul Crăciunului.
În multe sate, Ignatul era o zi de lucru în comun. Veneau vecinii, rudele și „tăietorul” satului, omul priceput care știa să taie repede și curat. Femeile pregăteau apa fierbinte, mațele și condimentele, bărbații se ocupau de pârlit și de tranșat, iar copiii primeau, după obicei, coada porcului sau o bucată de șorici fript.
Cine a crescut la țară își amintește Ignatul mai ales după sunete și mirosuri: câinii care lătrau înainte de ziuă, focul de paie din mijlocul curții, aburul care ieșea din ceaun, mirosul de șorici pârlit care ajungea până la poartă. Toată lumea avea ceva de făcut, iar seara, la masă, oboseala trecea repede. Din ziua aceea rămân, pentru mulți, gustul primului cârnat prăjit și sentimentul că sărbătoarea se pregătește împreună.
Obiceiuri și superstiții de Ignat
Ziua are un ritual păstrat aproape identic în toată țara, cu mici diferențe de la o regiune la alta.
- Tăierea se face dimineața devreme, înainte de răsăritul soarelui, ca să fie timp pentru toate preparatele până seara.
- Porcul se pârlește cu paie sau, mai nou, cu arzătorul. Șoriciul pârlit cu paie are un gust aparte și este primul lucru care se gustă, cu sare, chiar lângă porc.
- Se face semnul crucii pe spinarea porcului, după pârlit, iar gazda spune „Doamne-ajută!”. Este un gest de mulțumire pentru belșug.
- Se presară sare pe cruce și uneori se toarnă un pahar de țuică sau vin, ca semn de binecuvântare a casei.
- Copiii sunt trimiși să vestească rudele că s-a tăiat porcul și le duc o farfurie cu carne proaspătă sau cârnați.
- Se spune că în noaptea de Ignat porcii „își visează cuțitul”, o credință populară care arată cât de legată era ziua de tăierea porcului.
Seara se ține pomana porcului: masa la care sunt invitați toți cei care au ajutat. Se mănâncă tochitură proaspătă, cu mămăligă, murături și ou ochi, iar la sfârșit gazda mulțumește tuturor pentru ajutor.
Dacă tai porcul în gospodărie: ce verifici înainte
Tradiția are și o parte practică, pe care merită să o respecți. Regulile privind protecția animalelor cer asomarea porcului (amețirea lui) înainte de tăiere, inclusiv în gospodărie. Înainte de a consuma carnea, du o probă la medicul veterinar de circumscripție pentru examenul trichineloscopic. Trichineloza se transmite prin carnea de porc sau de mistreț neexaminată, iar afumarea, sărarea sau uscarea nu fac carnea sigură. Întreabă din timp care e programul circumscripției în ziua de Ignat, ca rezultatul să vină înainte de pomana porcului.
Ce se face din porc de Ignat: preparatele, parte cu parte
Din porcul tăiat de Ignat nu se aruncă aproape nimic. Fiecare parte are destinația ei, iar tabelul de mai jos arată ce se face, în mod obișnuit, din fiecare.
| Partea porcului | Ce se face din ea | Când se mănâncă |
|---|---|---|
| Carnea de pe spată și pulpă | Cârnați proaspeți și afumați, carne tocată pentru sarmale | Crăciun, toată iarna |
| Mușchiul și ceafa | Friptură, mușchi țigănesc, ceafă afumată | Crăciun, Anul Nou |
| Costița | Costiță afumată, pentru fasole și varză călită | Toată iarna |
| Slănina | Slănină sărată, afumată sau cu boia | Toată iarna |
| Grăsimea | Untură și jumări | Toată iarna |
| Ficatul, inima, rinichii | Tochitură, lebăr, caltaboș | Seara de Ignat, Crăciun |
| Capul, urechile, șoriciul | Tobă, piftie (răcituri) | Crăciun |
| Picioarele | Piftie | Crăciun, Anul Nou |
| Sângele | Sângerete, chișcă | Crăciun |
| Mațele | Se folosesc pentru umplerea cârnaților, a tobei și a caltaboșului | În aceeași zi |
Cârnații
Cârnații sunt preparatul cel mai așteptat. Carnea se toacă mare sau mică, după obiceiul casei, și se condimentează cu usturoi, sare, piper, cimbru și, în unele zone, boia. Se umple mațul subțire, se leagă în colaci sau în perechi. O parte se mănâncă proaspeți, prăjiți sau la grătar, iar restul se afumă câteva zile la fum rece de lemn de fag sau de pom fructifer. Cârnații afumați și bine uscați se păstrează săptămâni întregi într-o cămară răcoroasă; pentru cei cumpărați, urmează temperatura și termenul de pe etichetă.
Dacă nu faci cârnați acasă, găsești cârnați afumați de porc făcuți de Afumătoria Noastră, cârnați subțiri din oaie și porc sau cârnați vânătorești din porc și mistreț, cu gust mai intens.
Toba și caltaboșul
Toba se face din carnea de pe cap, urechi, șorici și limbă, fierte, tăiate cubulețe și îndesate în stomacul porcului, împreună cu zeama în care au fiert. Se presează între două scânduri până se răcește și se leagă. Felii de tobă cu hrean sunt nelipsite de pe platoul de Crăciun.
Caltaboșul (numit „lebăr” în Ardeal și Banat) se face din organe fierte și tocate (ficat, plămâni, inimă), cu orez sau fără, ceapă și condimente, umplute în maț gros. Se fierbe încă o dată, apoi se mănâncă rece sau prăjit.
Sângeretele și chișca
În Ardeal se face sângeretele, iar în Moldova chișca: sânge de porc amestecat cu orez, grăsime și condimente, umplut în maț și fiert. E un preparat care împarte mesenii în două tabere, dar face parte din tradiția Ignatului în multe sate.
Piftia (răciturile)
Piftia, numită „răcituri” în Moldova, se face din picioare, urechi și șorici, fierte multe ore la foc mic cu usturoi, foi de dafin și piper boabe. Zeama se strecoară peste carnea tăiată în farfurii sau castroane și se lasă la rece să se lege. Pentru că are nevoie de câteva ore bune de răcire, se pune de obicei pe 23 sau 24 decembrie.
Untura și jumările
Grăsimea se taie cuburi și se topește în ceaun, la foc mic, până devine untură limpede. Ce rămâne la fund, rumen și crocant, sunt jumările. Se sară, se mănâncă cu ceapă roșie și pâine, iar untura se păstrează în borcane pentru gătit toată iarna.
Slănina și afumăturile
Slănina se sară cu sare grunjoasă și, după câteva zile, se afumă sau se dă prin boia. Costița, ceafa și mușchiul se afumă la rece și devin baza pentru fasolea cu cârnați, varza călită și gustările din zilele de sărbătoare. Le găsești gata făcute: slăninuță afumată, costiță afumată, ceafă afumată și mușchiuleț afumat de porc.
Pentru mai multe despre fiecare tip de afumătură, citește ghidul nostru Mezeluri și carne tradițională românească și articolul despre cele mai iubite preparate tradiționale din carne de porc.
Preparate de Ignat pe regiuni
Ritualul e același peste tot, dar fiecare zonă a păstrat preparate proprii.
| Regiune | Preparate specifice |
|---|---|
| Moldova | Chișcă, răcituri, cârnați de casă cu usturoi mult, tochitură moldovenească cu mămăligă și brânză |
| Muntenia | Tobă, caltaboș, cârnați afumați, piftie |
| Oltenia | Cârnați, caltaboș, tochitură cu vin |
| Ardeal | Sângerete, lebăr, slănină afumată, cârnați afumați la fum rece |
| Banat | Cârnați cu boia, lebăr, slănină cu boia |
| Maramureș și Bucovina | Slănină afumată, cârnați afumați, piftie, tochitură |
Dacă vrei să aduci pe masă preparate din Moldova, citește și ce produse tradiționale din Bucovina, Suceava și Iași trebuie să ai de sărbători.
Rețeta de pomana porcului (tochitură de Ignat)
Pomana porcului este o tochitură simplă, făcută din carnea cea mai proaspătă: bucăți de carne cu puțină grăsime, ficat și uneori rinichi. Se face într-o tigaie mare sau la ceaun, în aproximativ o oră.
Ingrediente pentru 6 persoane
- 1,2 kg carne de porc cu puțină grăsime (spată, ceafă), tăiată cuburi de 3–4 cm;
- 300 g ficat de porc (opțional);
- 100 g untură sau 3 linguri de ulei;
- 6 căței de usturoi;
- 150 ml vin alb sec (opțional) sau apă;
- sare, piper, 1 linguriță de cimbru uscat.
Pentru servire: mămăligă, 6 ouă, brânză de burduf sau telemea, murături.
Cum se face
- Încinge untura într-o tigaie mare sau ceaun, la foc mare.
- Pune carnea și las-o să se rumenească pe toate părțile, 10–12 minute, fără să o amesteci prea des.
- Adaugă sare, piper și cimbru, apoi vinul sau apa. Acoperă și las-o la foc mic 30–40 de minute, până se înmoaie.
- Pune ficatul tăiat bucăți în ultimele 8–10 minute; dacă îl pui de la început, se întărește.
- La final adaugă usturoiul pisat și mai lasă 2 minute.
- Servește fierbinte, cu mămăligă, ou ochi, brânză și murături.
Lângă tochitură merg varza murată și castraveții murați. Pentru băutură, adulții aleg de obicei un pahar de vin roșu sau de țuică fiartă. Alcoolul se servește doar persoanelor de peste 18 ani și se consumă cu moderație.
Ignat la bloc: cum ai preparate de Ignat fără să tai porcul
Cei mai mulți români trăiesc astăzi la oraș, iar tăierea porcului în fața blocului nu e o opțiune. Gusturile Ignatului pot fi totuși aduse acasă, cumpărate de la producători mici care lucrează după rețete vechi.
1. Alege afumături făcute tradițional
Un producător bun afumă la fum rece, cu lemn de esență tare, și folosește puține ingrediente. Afumătoria Noastră face cârnați, costiță, ceafă, kaiser, scăriță, slăninuță și pastrame afumate. Dacă vrei un salam afumat lent, încearcă salamul de casă „Gust de Iași”, despre care am scris și povestea lui.
2. Fă tochitura acasă, din carne proaspătă
Tochitura se face din carne proaspătă de la măcelar sau de la o fermă din apropiere. Este preparatul care se mănâncă chiar în seara de Ignat, cât carnea e proaspătă.
3. Pune piftia pe 23 decembrie
Picioarele și urechile se cumpără ușor înainte de sărbători. Piftia are nevoie de 4–5 ore de fiert și de o noapte la rece, deci o pui cu două zile înainte de Crăciun.
4. Pregătește un platou de Ignat
Un platou pentru 6 persoane, servit ca fel principal la o cină de Ignat (aproximativ 140 g de afumături de persoană), poate arăta așa:
- 300 g cârnați afumați, tăiați felii;
- 200 g slăninuță afumată, feliată subțire;
- 200 g ceafă afumată;
- 150 g pastramă de porc afumată;
- brânză, ceapă roșie, ridichi, murături și pâine de casă.
Găsești toate preparatele din carne ale producătorilor români în categoria mezeluri tradiționale românești.
Rețeta de cârnați de casă, ca la Ignat
Dacă ai mașină de tocat cu pâlnie pentru umplut, poți face cârnați proaspeți și la bloc. Rețeta de bază, cu gust de Moldova și Muntenia, e simplă.
Ingrediente pentru aproximativ 2 kg de cârnați
- 1,5 kg carne de porc de pe spată sau ceafă;
- 500 g piept de porc (burtă), cu straturi de carne și grăsime; amestecul final are cam 25–30% grăsime;
- 1 căpățână de usturoi (10–12 căței);
- 30 g sare (15 g la kilogramul de carne);
- 1 linguriță de piper măcinat;
- 2 lingurițe de cimbru uscat;
- 1 lingură de boia dulce (opțional; în Banat și Oltenia se pune mai multă);
- 150 ml apă rece sau supă rece;
- 5–6 m de maț subțire de porc, curățat și ținut în apă cu sare.
Cum se face
- Taie carnea și grăsimea cuburi și ține-le 30 de minute la congelator, ca să se toace curat.
- Toacă totul prin sita mare a mașinii.
- Adaugă usturoiul pisat, sarea, piperul, cimbrul, boiaua și apa rece. Frământă 5–7 minute, până compoziția devine lipicioasă.
- Prăjește o bucățică mică și gust-o. Ajustează sarea și condimentele.
- Umple mațul fără să-l îndeși prea tare, ca să nu se spargă la prăjit. Răsucește din 15 în 15 cm.
- Lasă cârnații o noapte la rece, ca să se lege gustul.
- Prăjește-i în puțină untură sau coace-i la cuptor, la 180°C, 30–35 de minute, până sunt bine făcuți la mijloc (cel puțin 70°C în centru, dacă ai termometru).
Afumarea la rece a cârnaților cruzi cere experiență: carnea se pregătește cu sare cu nitrit, dozată exact după instrucțiunile de pe ambalaj, iar afumătoarea trebuie să rămână rece și aerisită câteva zile. Fără aceste condiții, cârnații se pot altera. Dacă nu ai unde să afumi, cumpără cârnați afumați gata făcuți.
Rețeta de piftie (răcituri)
Ingrediente pentru 8 farfurii mici
- 2 picioare de porc, tăiate în două pe lungime;
- 2 urechi de porc și o bucată de șorici;
- 500 g carne de porc cu os (ciolan sau ceafă);
- 1 cap de usturoi, 1 ceapă, 1 morcov;
- foi de dafin, piper boabe, sare.
Cum se face
- Spală bine picioarele și urechile și opărește-le 5 minute. Aruncă prima apă.
- Pune-le cu carnea în apă rece, cât să le acopere cu două degete, și adu la fierbere. Ia spuma.
- Adaugă ceapa, morcovul, dafinul și piperul. Lasă la foc foarte mic, abia clocotind, 4–5 ore. Nu adăuga apă pe parcurs.
- Scoate carnea, desprinde-o de pe oase și împarte-o în farfurii.
- Strecoară zeama prin tifon, sare după gust și adaugă usturoiul pisat.
- Toarnă zeama peste carne și lasă farfuriile la rece peste noapte.
Ca să se lege sigur: zeama trebuie să fie lipicioasă între degete la final. Dacă nu e, mai las-o la fiert, fără capac, până scade. Fiertul la foc mare tulbură zeama.
Greșeli frecvente la preparatele de Ignat
- Carne prea slabă la cârnați. Fără 25–30% grăsime, cârnații ies uscați.
- Prea multă sare. Măsoară sarea la cântar: 15–18 g la kilogramul de carne pentru cârnați proaspeți.
- Fum prea cald la afumarea la rece. Dacă afumătoarea se încălzește, grăsimea se topește și coaja se întărește înainte ca produsul să se usuce uniform. Afumarea la cald este o altă tehnică, în care produsul se și gătește, așa că nu le amesteca.
- Piftie fiartă la foc mare. Zeama se tulbură și nu mai arată limpede.
- Jumări arse. Untura se topește la foc mic, cu răbdare; altfel jumările se ard, iar untura capătă gust amar.
- Cârnați proaspeți necopți. Cârnații proaspeți se gătesc bine, nu se mănâncă „în sânge”.
Mic glosar de Ignat
- Tăietorul: omul din sat priceput la tăiatul porcului.
- Pârlitul: arderea părului porcului cu paie sau cu arzătorul.
- Șoriciul: pielea porcului, pârlită, care se mănâncă fript, cu sare.
- Pomana porcului: tochitura de seară, oferită celor care au ajutat.
- Lebărul: numele din Ardeal și Banat al caltaboșului.
- Chișca: preparatul moldovenesc din sânge, orez și grăsime.
- Răciturile: numele moldovenesc al piftiei.
- Jumările: bucățile crocante rămase după topirea unturii.
Cât să cumperi pentru masa de Ignat și de Crăciun
Dacă nu tai porc și cumperi preparatele, calculul pe persoană este simplu:
| Preparat | Cantitate pe persoană | Pentru 6 persoane |
|---|---|---|
| Afumături pe platou, ca aperitiv (cârnați, slănină, ceafă) | 80–120 g | 500–700 g |
| Carne pentru tochitură | 200 g | 1,2 kg |
| Carne tocată pentru sarmale | 100–120 g | 600–700 g |
| Friptură (ceafă, mușchi) | 200–250 g | 1,2–1,5 kg |
| Piftie | 1 farfurie mică | 2 picioare + 2 urechi |
| Costiță afumată pentru fasole sau varză | 80–100 g | 500–600 g |
Calendarul preparatelor: de la Ignat la Crăciun
- 20 decembrie (duminică) – Ignatul: tăierea porcului, cârnații proaspeți, tochitura, untura și jumările.
- 21–23 decembrie: afumarea cârnaților, a costiței și a slăninei; toba și caltaboșul.
- 23 decembrie: piftia la fiert și la răcit; carnea tocată pentru sarmale.
- 24 decembrie – Ajunul: sarmalele la fiert, cozonacul, colindătorii. Ultima zi de post.
- 25 decembrie (vineri) – Crăciunul: masa cu toate preparatele din porc.
Pentru meniul complet al zilei de Crăciun, citește ce se pune pe masa de Crăciun tradițională românească. Dacă vrei să faci și cozonacul acasă, ai rețeta în articolul despre cozonac și cornulețe cu miez de nucă.
Cum păstrezi preparatele de Ignat
- Cârnații proaspeți se păstrează la frigider 2–3 zile sau la congelator până la 3 luni. Se gătesc bine, până nu mai sunt roz la mijloc.
- Afumăturile se păstrează într-un loc răcoros și aerisit sau la frigider, învelite în hârtie, nu în folie, ca să nu transpire.
- Toba și caltaboșul se țin la frigider și se consumă în 5–7 zile.
- Piftia stă la frigider 3–4 zile.
- Untura se păstrează în borcane închise, la rece, câteva luni.
- Slănina sărată se ține în cămară sau la frigider, învelită în pânză sau hârtie.
Întrebări frecvente despre Ignat
Când este Ignatul în 2026?
Ignatul este pe 20 decembrie în fiecare an. În 2026 cade într-o duminică, cu cinci zile înainte de Crăciun.
Ce sfânt se sărbătorește de Ignat?
Pe 20 decembrie este pomenit Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul, episcop al Antiohiei. Numele popular al zilei, Ignat, vine de la numele lui.
De ce se taie porcul de Ignat?
Pentru că este momentul potrivit înainte de Crăciun: e destul de frig ca să se păstreze carnea și rămân cinci zile pentru afumături, tobă și piftie. Preparatele sunt gata pentru masa din 25 decembrie.
Ce este pomana porcului?
Este masa de seară din ziua de Ignat, oferită celor care au ajutat la tăiat: tochitură din carne proaspătă și ficat, cu mămăligă, ou ochi, brânză și murături.
Se mănâncă de dulce de Ignat, dacă e post?
Ignatul cade în Postul Crăciunului. Biserica recomandă păstrarea postului până pe 24 decembrie inclusiv, iar pomana porcului este un obicei popular. Fiecare familie hotărăște cum împacă cele două.
Ce preparate se fac din porc de Ignat?
Cârnați proaspeți și afumați, tobă, caltaboș (lebăr), sângerete sau chișcă, piftie (răcituri), untură, jumări, slănină, costiță, ceafă și mușchi afumat.
Ce fac de Ignat dacă stau la bloc?
Poți face tochitura din carne proaspătă cumpărată de la măcelar și poți pune pe masă afumături și mezeluri de la producători români, cum sunt cele din categoria mezeluri tradiționale.
Cât timp se păstrează cârnații afumați?
Cârnații afumați tradițional se păstrează câteva săptămâni într-un loc răcoros și aerisit sau la frigider. Urmărește și termenul scris de producător pe etichetă.
Ignatul e ziua în care se pregătește, cu răbdare, masa de Crăciun. Dacă vrei să păstrezi gustul ei fără să tai porcul, alege preparate făcute de producători români mici, pe care îi găsești pe Fabricat în RO, și pune tochitura pe foc duminică seara, 20 decembrie.
Citește și
Produse românești din categoria Produse alimentare tradiționale românești
Dulceață de usturoi de Copălău Paboland
Oțet de trandafiri Paboland
Șerbet de trandafiri Paboland
Sirop de trandafiri PabolandVezi toate produsele din categoria Produse alimentare tradiționale românești




