Produse românești protejate în UE – lista DOP, IGP și STG, Fabricat în RO
Fabricat Separator

Produse românești protejate în UE: lista completă DOP, IGP și STG și de unde le cumperi

România are 18 produse alimentare protejate în Uniunea Europeană: o denumire de origine protejată (DOP), Telemeaua de Ibănești, 15 indicații geografice protejate (IGP), printre care Magiunul de prune de Topoloveni, Salamul de Sibiu și Cârnații de Pleșcoi, și două specialități tradiționale garantate (STG). Mai jos ai lista completă, ce înseamnă fiecare siglă, cum le recunoști pe etichetă și de unde cumperi produse tradiționale direct de la producători români.

Pe scurt

ÎntrebareRăspuns scurt
Câte produse românești sunt protejate în UE?18 denumiri: 1 DOP, 15 IGP și 2 STG (registrul eAmbrosia al Comisiei Europene, situația din octombrie 2026).
Singurul produs românesc DOPTelemea de Ibănești.
Cele mai noi produse înregistrateBabic de Buzău (iunie 2026) și Brânză frământată de Teaca (septembrie 2026), ambele IGP.
Ce înseamnă DOP, IGP, STG?DOP: tot produsul e legat de zona de origine. IGP: cel puțin o etapă e legată de zonă. STG: e protejată rețeta tradițională, nu zona.
Unde verifici dacă un produs e protejat?În registrul oficial eAmbrosia al Comisiei Europene și pe site-ul Ministerului Agriculturii.

Lista se schimbă când Comisia Europeană aprobă denumiri noi. Pagina este actualizată periodic; ultima verificare: 16 noiembrie 2026.

Produse tradiționale românești de la producători

Produsele cu denumire protejată nu sunt singurele cu tradiție în spate. Producătorii din comunitatea Fabricat în RO fac dulcețuri atestate ca produse tradiționale, afumături după rețete de familie și pește afumat, pe care le comanzi direct de la ei:

Toată oferta e în categoria produse tradiționale românești.

Ce înseamnă DOP, IGP și STG

Uniunea Europeană are trei sisteme prin care protejează denumirea unui produs alimentar. Fiecare spune altceva despre legătura dintre produs și locul sau rețeta lui.

SiglaNumele completCe garanteazăExemplu românesc
DOPDenumire de origine protejatăToate etapele (producția materiei prime, procesarea, prepararea) au loc în zona definită, iar calitatea produsului vine din acea zonă.Telemea de Ibănești
IGPIndicație geografică protejatăCel puțin una dintre etapele de producție, procesare sau preparare are loc în zona al cărei nume îl poartă produsul.Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu
STGSpecialitate tradițională garantatăE protejată compoziția sau metoda tradițională de preparare, fără legătură cu o anumită zonă.Salată tradițională cu icre de crap

Pentru fiecare denumire există un caiet de sarcini: un document care descrie exact materiile prime, rețeta, zona și modul de producție. Doar producătorii care respectă caietul de sarcini și sunt verificați pot folosi denumirea și sigla.

Lista completă a produselor românești protejate în UE

Situația din registrul eAmbrosia, cu cele mai recente înregistrări din 2026:

Nr.ProdusSchemăZona
1Telemea de IbăneștiDOPIbănești, județul Mureș
2Magiun de prune de TopoloveniIGPTopoloveni, județul Argeș
3Salam de SibiuIGPRomânia (caietul de sarcini definește zona)
4Novac afumat din Țara BârseiIGPȚara Bârsei, județul Brașov
5Scrumbie afumată de DunăreIGPDunărea și Delta Dunării
6Telemea de SibiuIGPZona Sibiului
7Cârnați de PleșcoiIGPPleșcoi, județul Buzău
8Cașcaval de SăveniIGPSăveni, județul Botoșani
9Salată cu icre de știucă de TulceaIGPJudețul Tulcea
10Batog de sturionIGPRomânia (sturioni din acvacultură)
11Plăcintă dobrogeanăIGPDobrogea
12Pită de PecicaIGPPecica, județul Arad
13Salinate de TurdaIGPTurda, județul Cluj
14Cârnați din topor din VâlceaIGPJudețul Vâlcea
15Babic de BuzăuIGPJudețul Buzău
16Brânză frământată de TeacaIGPTeaca, județul Bistrița-Năsăud
17Salată tradițională cu icre de crapSTGFără zonă (rețetă protejată)
18Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din RomâniaSTGFără zonă (rețetă protejată)

Pentru comparație, Italia are peste 300 de produse alimentare cu DOP sau IGP, Franța peste 280, iar Spania peste 230. Cu 16 produse DOP și IGP, România este pe locul 16 din cele 27 de state membre. Vinurile și băuturile spirtoase au registre separate, cu propriile denumiri de origine (de exemplu denumirile DOC ale podgoriilor).

Fișă scurtă pentru fiecare produs protejat

Pe categorii, ce este fiecare produs și de unde vine. Detaliile complete (materii prime, zonă, metodă) sunt în caietele de sarcini publicate de Ministerul Agriculturii și în eAmbrosia.

Brânzeturi: Telemea de Ibănești, Telemea de Sibiu, Cașcaval de Săveni, Brânză frământată de Teaca

  • Telemea de Ibănești (DOP): brânză cu pastă moale sau semitare, cu gust ușor sărat, făcută din laptele vacilor crescute pe Valea Gurghiului, în comunele Ibănești, Hodac și Gurghiu din județul Mureș. Vacile sunt hrănite cu furaje fibroase din zonă, iar brânza se maturează în saramură făcută cu apă din izvoarele sărate locale. Telemeaua proaspătă se poate consuma după 24 de ore, cea maturată după minimum 20 de zile.
  • Telemea de Sibiu (IGP): brânză semi-tare din lapte de oaie, născută pe pășunile din județul Sibiu.
  • Cașcaval de Săveni (IGP): cașcaval din zona Săveni, județul Botoșani, una dintre cele mai cunoscute brânzeturi din Moldova.
  • Brânză frământată de Teaca (IGP): brânză din lapte de vacă crud, nepasteurizat, închegat, dospit, maturat, sărat și frământat într-o vezică naturală de porc. Cererea a fost depusă de Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud, iar înregistrarea a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE pe 9 septembrie 2026.

Despre telemea, burduf, caș și urdă și cum le alegi ai detalii în ghidul nostru de brânzeturi românești.

Carne: Salam de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Salinate de Turda, Cârnați din topor din Vâlcea, Babic de Buzău

  • Salam de Sibiu (IGP): salam crud-uscat din carne de porc, maturat îndelung, cu stratul specific de mucegai nobil la exterior.
  • Cârnați de Pleșcoi (IGP): cârnați afumați și condimentați, cu ardei iute și usturoi, din zona Pleșcoi, județul Buzău.
  • Salinate de Turda (IGP): piese de porc (ceafă, cotlet, piept și pulpă) sărate în saramură naturală, numită în zonă „mărătoare”, marinate 5–7 zile, afumate cu lemn de fag și apoi maturate 20–28 de zile. Toate etapele au loc în Turda și în comunele Mihai Viteazu, Tureni și Ploscoș din județul Cluj. A fost al 13-lea produs românesc înregistrat, în noiembrie 2023.
  • Cârnați din topor din Vâlcea (IGP): cârnați tradiționali din județul Vâlcea, al căror nume vine de la carnea tăiată cu toporul, nu măcinată.
  • Babic de Buzău (IGP): preparat crud-uscat și afumat din zona Buzăului, devenit al 17-lea produs românesc protejat în iunie 2026.

Cum se fac afumăturile tradiționale și cum le alegi afli din ghidul afumăturilor tradiționale românești.

Pește: Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Salată cu icre de știucă de Tulcea, Batog de sturion

  • Novac afumat din Țara Bârsei (IGP): pește (novac) afumat după metode tradiționale din zona Țării Bârsei, județul Brașov.
  • Scrumbie afumată de Dunăre (IGP): scrumbia de Dunăre, pescuită primăvara când urcă pe fluviu, afumată după metodele din zona Deltei. Am scris despre momentul în care a intrat pe listă în articolul scrumbia de Dunăre afumată.
  • Salată cu icre de știucă de Tulcea (IGP): salată din icre de știucă, specifică județului Tulcea.
  • Batog de sturion (IGP): preparat din fileurile dorsale ale sturionilor din acvacultură, de la exemplare de minimum 7 kg, cu cel puțin 7% grăsime, ceea ce îi dă consistență și aspect uniform la feliere.

Brutărie și patiserie: Pită de Pecica, Plăcintă dobrogeană

  • Pită de Pecica (IGP): pâine rotundă din aluat dospit, făcută din făină de grâu, drojdie proaspătă, apă și sare. Toate etapele au loc în Pecica, județul Arad. Într-un singur cuptor din Pecica ies zilnic aproximativ 1.000 de kilograme de pită.
  • Plăcintă dobrogeană (IGP): plăcintă din foi subțiri de aluat, cu umplutură de brânză, specifică Dobrogei.

Fructe: Magiun de prune de Topoloveni

Magiun de prune de Topoloveni (IGP): se face dintr-un singur ingredient, prunele, fierte îndelung până devin o pastă densă, fără zahăr adăugat. Povestea lui, de la rețeta veche la atestare, o găsești în articolul 26 de ani de Topoloveni, iar producătorul are pagină în directorul nostru: Sonimpex, magiun din prune Topoloveni.

Specialități tradiționale garantate (STG)

  • Salată tradițională cu icre de crap: din icre de crap sărate, icre sărate de pește de apă dulce, ulei de floarea-soarelui, apă carbogazificată și zeamă de lămâie, în două variante, cu sau fără ceapă fiartă.
  • Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România: pește mic marinat după rețeta tradițională românească, protejată ca metodă, nu ca zonă.

Protecția UE vs. „produs tradițional atestat”, „rețetă consacrată” și „produs montan”

Pe etichetele românești vei vedea și alte mențiuni, care nu sunt același lucru cu DOP, IGP sau STG:

  • Produs tradițional atestat: o atestare națională, acordată de Ministerul Agriculturii, pentru produse făcute după o rețetă și cu ingrediente tradiționale. Este valabilă în România și nu protejează denumirea la nivel european.
  • Rețetă consacrată românească: tot un sistem național, pentru produse făcute după o rețetă românească veche, documentată.
  • Produs montan: o mențiune de calitate pentru produse ale căror materii prime și procesare provin din zona montană.

Pe scurt: DOP, IGP și STG protejează numele produsului în toată Uniunea Europeană; atestările naționale spun că produsul respectă o rețetă tradițională, dar nu împiedică pe altcineva să folosească un nume asemănător în altă țară. Ambele sunt semne bune pe etichetă, doar că înseamnă lucruri diferite.

În magazinul Fabricat în RO găsești, de exemplu, dulceață de nuci verzi, produs atestat tradițional și dulceață de gutui cu miez de nucă, produs atestat tradițional.

Cum recunoști un produs protejat pe etichetă

  1. Caută sigla UE. DOP are sigla roșu cu galben, IGP sigla albastru cu galben, iar STG are propria siglă. Ele apar lângă denumirea produsului.
  2. Verifică denumirea exactă. Protecția se aplică numelui înregistrat („Magiun de prune de Topoloveni”, nu orice magiun).
  3. Uită-te la producător și adresă. Pentru DOP și IGP, producătorul trebuie să fie din zona definită în caietul de sarcini.
  4. Nu te lăsa păcălit de imagini. Un desen cu un sat sau cuvinte ca „tradițional” și „ca la bunica” nu înseamnă protecție UE.
  5. Când ai dubii, verifică în eAmbrosia. Registrul Comisiei Europene e public și poți căuta după țară și denumire.

Greșeli frecvente despre produsele protejate

  • „Tradițional” pe etichetă nu înseamnă protejat. Doar sigla UE și denumirea înregistrată garantează protecția europeană.
  • Codul de bare 594 nu arată unde s-a făcut produsul, ci doar unde e înregistrată firma care l-a pus pe piață.
  • Atestarea națională nu e protecție UE. Un produs „atestat tradițional” e un produs bun, dar numele lui nu e protejat în alte țări.
  • Protecția nu e un premiu. Nu spune că produsul e „cel mai bun”, ci că respectă o rețetă și o origine verificate.

Produse românești premiate recent în străinătate

Pe lângă lista oficială a UE, tot mai mulți producători mici români câștigă competiții internaționale. În toamna lui 2026, o brânză maturată dintr-o fermă din Tulcea a luat medalie de aur la un concurs internațional de la Lyon, iar un pateu de păstrăv din Suceava a fost premiat de trei ori în competiții internaționale, potrivit Știrile ProTV. Premiile nu sunt o protecție a denumirii, dar arată că produsele mici românești pot concura cu cele din țările cu tradiție mare.

De ce are România atât de puține produse protejate?

Cu 16 produse DOP și IGP, România e la mijlocul clasamentului european, deși are o bucătărie tradițională bogată și multe produse legate de o zonă anume. Diferența față de Italia sau Franța nu vine din lipsa de produse, ci din felul în care funcționează sistemul:

  • Cererea o depune un grup, nu o firmă. E nevoie de o asociație de producători din zonă care să se pună de acord pe o singură rețetă și pe aceleași reguli.
  • Dosarul cere dovezi. Caietul de sarcini trebuie să arate legătura istorică dintre produs și zonă, cu documente, publicații și date.
  • Procesul durează ani, cu o etapă de analiză națională și una europeană, fiecare cu perioadă de opoziție.
  • Controlul continuă după înregistrare. Producătorii sunt verificați periodic, ceea ce înseamnă costuri și disciplină.

Ultimii ani arată însă o accelerare: din 2023 încoace au intrat pe listă Pita de Pecica, Salinatele de Turda, Sardeluța marinată, Cârnații din topor din Vâlcea, Batogul de sturion, Babicul de Buzău și Brânza frământată de Teaca.

Un platou românesc din produse protejate

Pentru o masă de 1 Decembrie, de Crăciun sau pentru musafiri din străinătate, un platou cu produse protejate spune singur o poveste despre România. O variantă simplă:

  • Brânzeturi: telemea de Ibănești sau de Sibiu, cașcaval de Săveni;
  • Mezeluri: felii subțiri de salam de Sibiu, cârnați de Pleșcoi sau babic de Buzău;
  • Pește: scrumbie afumată de Dunăre sau salată cu icre de știucă de Tulcea, pe felii de pită de Pecica;
  • Dulce: magiun de Topoloveni lângă brânză, ca un contrast dulce-sărat.

Nu găsești toate produsele protejate în orice oraș, dar le poți completa cu produse tradiționale de la producători mici: dulcețuri atestate, afumături de casă, pâine cu maia. Idei de cadouri gata făcute ai în articolul despre coșul cadou de Crăciun cu produse românești.

Cum ajunge un produs să fie protejat (pentru producători)

Dacă faci un produs legat de o zonă anume sau după o rețetă veche, protecția europeană e posibilă, dar durează. Pașii, pe scurt:

  1. Formați un grup. Cererea o depune, de regulă, o asociație de producători din zonă, nu o singură firmă.
  2. Scrieți caietul de sarcini. Descrie produsul, zona, materiile prime, metoda de producție și legătura cu zona, cu dovezi istorice.
  3. Depuneți cererea la Ministerul Agriculturii, care o analizează și o publică pentru obiecții la nivel național.
  4. Cererea merge la Comisia Europeană, care o examinează și o publică pentru opoziție la nivel european.
  5. După înregistrare, producătorii sunt verificați periodic de un organism de control.

Procesul poate dura câțiva ani, dar o denumire protejată te ajută la export și la diferențiere pe raft. Între timp, povestea produsului tău merită spusă acum: în podcastul Fabricat în RO sau prin Pachetul Vizibilitate Regională, care te pune în fața cumpărătorilor din zona ta.

Unde cumperi produse tradiționale românești

Întrebări frecvente despre produsele românești protejate

Câte produse românești sunt protejate în Uniunea Europeană?

18 denumiri, potrivit registrului eAmbrosia al Comisiei Europene: o denumire de origine protejată (Telemea de Ibănești), 15 indicații geografice protejate și două specialități tradiționale garantate.

Care este singurul produs românesc DOP?

Telemeaua de Ibănești, din județul Mureș. Este singurul produs românesc la care toate etapele de producție trebuie să aibă loc în zona de origine.

Care sunt cele mai noi produse românești protejate?

Babic de Buzău, înregistrat ca IGP în iunie 2026, și Brânza frământată de Teaca, IGP, devenită al 18-lea produs românesc protejat în UE.

Ce diferență este între DOP și IGP?

La DOP, toate etapele (materie primă, procesare, preparare) au loc în zona definită. La IGP, este suficient ca cel puțin o etapă să aibă loc acolo. DOP are deci o legătură mai strictă cu teritoriul.

Ce înseamnă STG?

Specialitate tradițională garantată: e protejată rețeta sau metoda tradițională, nu zona. România are două: Salata tradițională cu icre de crap și Sardeluța marinată fabricată potrivit tradiției din România.

„Produs tradițional atestat” înseamnă același lucru cu IGP?

Nu. Atestarea de produs tradițional e națională, acordată de Ministerul Agriculturii, și confirmă rețeta tradițională. IGP este o protecție europeană a numelui produsului, valabilă în toată Uniunea.

Unde verific dacă un produs este protejat?

În registrul public eAmbrosia al Comisiei Europene, unde cauți după țară și denumire, și pe site-ul Ministerului Agriculturii, la secțiunea despre sisteme de calitate europene.

Pot folosi denumirea unui produs protejat dacă produc în altă zonă?

Nu. O denumire DOP sau IGP poate fi folosită doar de producătorii care respectă caietul de sarcini, inclusiv zona definită, și sunt verificați. Folosirea numelui sau a unei imitații a lui de către alții este interzisă în toată Uniunea Europeană.

Cum arată siglele DOP, IGP și STG?

Sunt sigle rotunde ale Uniunii Europene: DOP are culorile roșu și galben, IGP albastru și galben, iar STG are propria siglă. Apar pe ambalaj, lângă denumirea produsului.

De ce sărbătorim 1 Decembrie?

Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, s-a proclamat unirea Transilvaniei cu România, iar ziua a devenit Ziua Națională a României. Mulți o sărbătoresc și la masă; o idee de meniu tradițional găsești în rețeta de fasole cu cârnați și afumătură de 1 Decembrie.

Ai un produs atestat sau premiat?

Dacă produsul tău are o atestare, o medalie sau o poveste de familie care merită spusă, vrem să-l aducem în fața cumpărătorilor. Cu Pachetul Vizibilitate Regională apari în articole ca acesta, pe pagina județului tău și pe rețelele Fabricat în RO, iar produsele tale pot fi listate în magazin.

Surse: eAmbrosia – registrul indicațiilor geografice al Comisiei Europene; Ministerul Agriculturii – sisteme de calitate europene; Ziarul Financiar, 20 octombrie 2026; Știrile ProTV, 10 noiembrie 2026.

Actualizat la: 16 noiembrie 2026 · Autor: Adrian Ambrose, fondator Fabricat în RO